HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

Prof. ION C. HIRU -

NE CHEAMĂ CLOPOTELE CATEDRALEI ÎNTREGIRII

 

Ziua marii sărbători „Izvorul Tămăduirii” era anunţată de un cer senin, pe care strălucea soarele de aprilie, ce se ascunsese câteva zile după Paşte, în dosul norilor plumburii, din care Dumnezeu picura o ploaie ce lăcrăma pe primele flori ale primăverii şi pe verdele crud al pământului răbdător.  Din cetatea Basarabilor, în această dimineaţă sfântă, un grup de zece iubitori de cultură se îndrepta spre o altă cetate, cea a lui Horia, Cloşca şi Crişan, a lui Iancu, cetatea primei Uniri, cea a marelui Viteaz, Mihai, spre Alba Iulia, adevărată Mecca a românilor. Aburii dimineţii, iscaţi din apele bătrânului Olt, care în curgerea lui poartă istorie şi adevăr, inundau defileul străbătut de furnicarul maşinilor ce se duceau şi veneau înspre şi dinspre capitala culturii europene, Sibiu. Toţi eram gălăgioşi, se auzeau râsete şi voie bună, glume de calitate, aşa încât cei „nouă meşteri mari” şi cu domnul academician Păun, zece, plecaţi de la Curtea Basarabilor şi chemaţi de clopotele Catedralei Întregirii de la Alba, au ajuns repede la deschiderea oficială a Cenaclului Literar „Gând românesc”.

 

Directorul general al Asociaţiei Culturale ,, Gând Reomânersc, Gând European,” scriitorul, neobositul om de cultură Virgil Şerbu Cisteianu adevărat român, ştie să facă să vibreze zece inimi, ce bat cu dăruire în trupul Clubului Iubitorilor de Cultură din Curtea de Argeş, alături de alte zeci, tot atât de sensibile la înaltele acte culturale patronate de către acad. Gh. Păun, membru al Academiei Române, al Academiei Europene, doctor honoris causa al unor numeroase universităţi din lume, matematician, informatician şi, nu în ultimul rând, mare scriitor. De fapt, acum se întorcea vizita celor zece de la Alba, şi ei „ zece meşteri mari” ai culturii şi scrisului transilvan, vizită făcută, cu puţin timp în urmă, cancelariei Basarabilor, Clubului Iubitorilor de Cultură, starostelui său, acad. Păun. De la Sibiu până la Alba, pe drum, ni s-a deschis panorama câmpurilor înverzite, a pământului cernoziom, lucrat cu migală de localnici şi niciunde nu-ţi zgâriau ochiul terenuri nelucrate, sau „pârloagă”, cum se spune pe la noi. Parcă erai în altă lume, pe alte tărâmuri. Ce înseamnă omul, mâna lui harnică, sufletul lui nobil care conjugă bine verbul „trebuie”. Îndată ce trecem Mureşul, undeva în depărtare, proiectat pe seninul bolţii lui Dumnezeu, vedem turnul catedralei. Eram aproape de „cetatea Bălgradului”.

 

O maşină ne aşteaptă. O urmăm cu atenţie,  spre pensiunea „Perla Mureşului” unde, cu drag şi cu sinceritatea românului transilvan, ne îmbrăţişează amfitrionul acţiunii culturale, scriitorul, omul de cultură Virgil Şerbu Cisteianu, bucurându-se ca un copil mare de întâlnire. Pensiunea era de câteva stele, nu glumă. Patroana, Viorica Cârnat, ne oferă camerele ospitaliere, elegante, curate, după care ne invită la supa ardelenească cu multă smântână şi la friptura, făcută cum numai ei, la Oarda de Jos, ştiu a o face.

 

Din delegaţia noastră, care s-a adăugat colegilor din Bistriţa, Cluj, Vâlcea, Mehedinţi, Sibiu, Herculane, Deva, Aiud, Sebeş, Bucureşti, au făcut parte: acad. Gh. Păun, Aurelia Corbeanu, Gh. Baciu, I. Hiru, scriitori, Paula Fulga, specialist ikebana, A. Gârjoabă, Ruxandra Socaciu, Elena Stoica, artişti plastici, fizicianul Benedict Popescu şi domnul Stoica, membru al clubului şi iubitor de cultură. Toţi, în după-amiaza zilei de „Izvorul Tămăduirii”, ne-am deplasat la Casa de cultură din Alba, pentru organizarea expoziţiei de grafică şi carte. În frunte cu acad. Păun, toţi lucram, aranjam, pregăteam întâlnirea, ce începea la ora 17, cu peste o sută de participanţi, toată „floarea cea vestită” a Transilvaniei, poeţi, prozatori, profesori universitari, artişti plastici, epigramişti, ziarişti, veniţi să-şi deschidă sufletul şi sensibilitatea în acest prestigios act cultural. Nici în visele mele cele mei frumoase nu mi-am închipuit asemenea lume, atâţi sufletişti, iubitori de spirit şi de înţelepciune. Doamna Paula Fulga a aşezat în prim plan, cu mare grijă, pe dreptunghiurile acoperite cu albul pânzei de mătase, aranjamentele ikebana, de o mare fineţe şi frumuseţe, care au atras imediat privirile asistenţei. La fel şi expoziţia de carte, unde au fost expuse lucrările lui Gh. Păun, nouă la număr, şapte ale Aureliei Corbeanu, iar I. C. Hiru şi Gh. Baciu au expus zece titluri, ce au fost oferite cu drag delegaţiilor culturale pe care le-am amintit mai sus, însoţite de mai multe numere din revista „Pietrele Doamnei”.

 

Dacă, până acum, Domneştiul a fost cunoscut prin Fundaţia „Petre Ionescu-Muscel” în Clujul transilvan, în Iaşul moldav, în Râmnicul vâlcean, în Târgovişte, Bucureşti şi în multe alte locuri, iată azi Domneştiul şi la Alba Iulia, centrul românismului, al patriotismului, al iubirii de neam şi vatră.Festivitatea a fost deschisă de ardeleanul, scriitor şi om de cultură, Virgil Şerbu Cisteianu, acompaniat cu sensibilitate şi profesionalism de carismatica Mihaela Lunca, preşedinta Cenaclului „Gând românesc”. Prin faţa microfonului au trecut, pe rând, toate delegaţiile culturale, dar un spaţiu deosebit s-a acordat emisarilor Curţii de Argeş, protagonist fiind domnul academician Gh. Păun, ce a prezentat scopul pentru care fiinţează Clubul Iubitorilor de Cultură din oraşul Basarabilor, realizările clubului, fără să uite a vorbi despre „Fenomenul Domneşti” care, în trei ani, a făcut să răsară busturile din bronz ale personalităţilor comunei, o revistă de prestigiu naţional, „Pietrele Doamnei”, douăsprezece titluri de cărţi, ultima fiind uriaşă, de 752 de pagini, precum şi alte acţiuni ce înnobilează numele localităţii unde DOMN  EŞTI.

 

Au citit din operele lor scriitoarea Aurelia Corbeanu, prof. Gh. Baciu, care a atras atenţia participanţilor prin versurile poeziei „Cântec”, inspirată de acest eveniment. Subsemnatul a prezentat Domneştiul, cu istoricul şi tradiţiile lui, a transmis mesajul primarului Nicolae Smădu către participanţi şi a înmânat domnului Virgil Şerbu Cisteianu un „Atestatum” de mare „dOMn de DOMNEŞTI”, ale cărui cuvinte au fost viu aplaudate de către oamenii culturii prezenţi la  această serată. Au mai prezentat din operele lor: Ioan Buzaşi, Ioan Popa, scriitor, Avram Cristea, etnofolclorist, prof. Silvia Iveanu, dr. Ioan Căliman, scriitoarea Maria Mărgineanu,  ziarist,  Maria Vaida, poetul ieşean Ciprian Iulian Şoptică, prof. univ. dr. Anca Serghie, Ioan Adrian Popa şi mulţi alţii. A citit artistic doamna Elena Anghel, captivând sala, din poeziile d-lui acad. Gh. Păun. Scriitoarea şi traducătoarea Paula Romanescu a pus mult suflet în alocuţiunea domniei sale, bucurându-ne sufletul cu versuri ale marelui poet Lucian Blaga.

 

Aplaudat la scenă deschisă a fost fizicianul Benedict Popescu, care a interpretat la teramin melodii ce au stârnit curiozitatea şi au uimit asistenţa (piese de Schubert şi diverse alte cântece religioase). Serata s-a terminat în jurul orei nouă seara, dar nu înainte ca directorul general al Cenaclului „Gând românesc” să înmâneze diplome de onoare domnului academician Gh. Păun şi celor care l-au însoţit la această prestigioasă acţiune. Seara nu s-a încheiat aici. Primarul comunei Galda de Jos, domnul Romulus Raica, a oferit o cină împărătească la o pensiune super. Mi-a fost dat să cunosc un mare epigramist, un om deosebit, cu un talent ieşit din comun. Făcea catrene pe loc, durata creaţiei fiind durata scrisului, pentru fiecare nou cunoscut. Avea ceva de spus de fiecare, în versuri de bun simţ şi de calitate. Îl cheamă Ioan Filimon, iar epigramele domniei sale vor fi publicate în mai multe numere ale revistei „Pietrele Doamnei”.

După masa împărătească oferită de primarul uneia din cele mai bogate localităţi ale judeţului Alba, cu un venit anual de aproximativ 60 de miliarde de lei, am lăsat să ne fure somnul pe la ora unu noaptea, în camerele super elegante şi încălzite ale pensiunii „Perla Mureşului”. A doaua zi, după bogata gustare de dimineaţă, ne-am îndreptat spre comuna unui primar deosebit, Romulus Raica, comuna Galda de Jos, unde aveam să ne petrecem ziua până în jurul orei 16. Programul oferit fiecărui participant de către un grup de copii ardeleni, îmbrăcaţi în frumoase costume populare, s-a desfăşurat întocmai. Vizita la biserica din Mesentea, monument istoric, unde ne-a întâmpinat un minunat cor bisericesc, apoi la biserica veche din Galda de Jos, la fel, monument istoric, unde ne-a întâmpinat preotul Ioan Drăghici, adevărat apostol, care ne-a dat date importante şi interesante despre istoricul bisericii construită la 1590 şi refăcută în 1715.

 

Am vizitat apoi expoziţia de pictură a elevilor, la Căminul cultural. La un moment dat, nu-l mai găseam pe primar. De fapt, nu-l mai cunoşteam, că era acum îmbrăcat cu un frumos costum naţional, specific zonei, cu cizme şi cămaşă încinsă cu brâu făcut din tricolorul românesc. Romulus Raica, primarul, este şi membru al formaţiei de dansuri, împreună cu frumoasa lui soţie, alături de alte paisprezece perechi, soţi şi soţii, frumoşi cum alţii nu-s. El, primarul aflat la a treia legislatură, român zdravăn, fecior al locului, ia apoi cuvântul şi ne ţine discursul de deschidere, prin care urează tuturor, cu căldură în glas, un ardelenesc „bun venit în Galda de Jos!” Frumosul montaj literar-muzical intitulat „Horea”, realizat de elevii gimnaziului din localitate, a adus lacrimi în ochii asistenţei. Grupul vocal „Galda de Sus”, dascăli, dăscăliţe, femei şi bărbaţi ai satului, de vârste diferite, a interpretat cântece ardeleneşti de o frumuseţe rară. Teatrul popular, având ca actriţe fete şi doamne din sat, ne-a prezentat sceneta „Ursita”, ca nişte adevăraţi profesionişti. Dansurile populare româneşti din Ardeal au fost interpretate de Ansamblul Căminului cultural Galda de Jos. „Nu m-am lăsat de dansuri, îmi spune primarul. Suntem o echipă de feciori „bolnavi” după fecioreştile noastre”. Un grup de elevi ai şcolii din Galda de Jos au interpretat apoi sceneta „Eu şi modelul meu”, din care izvorau multe învăţăminte pentru cei ce au ochi să vadă şi urechi să asculte. Interpreţii populari Victoriţa Raicu şi Flaviu Cristea au încheiat spectacolul într-o notă de patriotism adevărat, nu fabricat, care iar a adus lacrimi în ochii tuturor participanţilor. Bravo, băieţi! Bravo, primarule! Bravo vouă, săteni ai Galdei de Jos, aţi oferit oaspeţilor o adevărată lecţie de românism, de patriotism autentic, nu din acela fals de pe la televiziuni şi ziare, nu din acela mimat, ca în parlamentul ţării, nu din acela afişat de miliardarii de peste noapte care, numărându-şi „galbenii”, strecoară printre dinţii ascuţiţi, cuvintele lui Caragiale despre „ţărişoara mea”, uitând de cuvintele ardeleanului: „săracă ţară bogată!”

 

În încheierea acţiunii de suflet, pentru suflete, au urmat alocuţiunile invitaţilor, rugaţi pe rând, de Virgil Şerbu Cisteianu, să ia cuvântul. Impresionaţi de cele văzute şi auzite au vorbit: acad. Gh. Păun, poeta de valoare naţională, traducătoarea de elită, doamna Paula Romanescu care, cu lacrimi în ochi, cu vibraţii în voce, cu tremur în inimă, a recitat versuri ale marelui poet-filozof Lucian Blaga, originar din Lancrămul vecin localităţii Galda de Jos. Finalul a fost zguduitor. se oferă oaspeţilor harta ROMÂNIEI  MARI, legată cu tricolor şi o sticluţă, îmbrăcată în costumul naţional feminin transilvănean. În sticluţă, pământ din pământul sfânt al lui Horea şi al lui  Avram Iancu şi apă din Mureşul care încă mai duce cu el jalea unui neam românesc chinuit de istorie. Alba Iulia şi Galda de Jos, două localităţi mult îndrăgite de mine, două puncte de reper ale românismului. Virgil Şerbu Cisteianu şi primarul Romulus Raica, două nume mult iubite de mine, doi împătimiţi ai lucrurilor bune, două inimi care bat pentru a-i bucura pe semenii lor. Să vă dea Dumnezeul nostru sănătate, bunăstare sufletească şi ÎNŢELEPCIUNE ROMÂNEASCĂ. Fie ca, în fiecare an de „Izvorul Tămăduirii”, să ne întâlnim, aşa cum v-a fost vrutul, la Alba, unde va fiinţa Societatea „Gândul Culturii Valaho-Transilvane” sau „Aripile Culturii Valaho-Transilvane” sau Societatea culturală de inimă, tradiţie, cultură, suflet şi literatură „Aripile Valaho-Transilvane”. Oricum aţi dori să-i puneţi numele, personal, şi în numele Fundaţiei „Petre Ionescu-Muscel”, din Domneştiul Muscelului, eu vă promit că voi fi o piatră de fundament a acestei mişcări de suflet şi redeşteptare culturală, valahă, transilvană, ROMÂNEASCĂ.

 

Prof. Ion C. HIRU

Alba Iulia, 2010, 9 aprilie, de „Izvorul Tămăduirii”

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com