HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

NEDEIA MOCĂNEASCĂ

 

Prof. dr. Elena Trifan

Prezentarea grafică de Ion Măldărescu, Agero

 

Voineşti, judeţul Covasna, un cuib de rai, situat în inima vechii Dacii, se remarcă prin aerul tămăduitor, puternic încărcat în ioni negativi, prin obiective turistice, precum: Biserica „Sfântul Nicolae”, Expoziţia documentară a episcopului Iustinian Teculescu, fiu al satului, cu o bogată activitate religioasă, culturală, istorică, Cetatea Dacilor, Valea Zânelor, prin priceperea şi hărnicia locuitorilor în ale păstoritului, prin consecvenţa cu care au păstrat vechi tradiţii păstoreşti. În fiecare an, de Sfântul Ilie sau în preajma acestuia aici se organizează sărbătoarea numită Sântilia-Nedeia Mocănească. Cu această ocazie, toţi cei interesaţi au posibilitatea să vadă aspecte semnificative  ale nunţii ţărăneşti, aşa cum s-a desfăşurat ea de-a lungul timpului, în această localitate. Nuntaşii s-au adunat în faţa bisericii, de unde în căruţe însoţite de aproximativ 40-50 de tineri călare pa cai, s-au îndreptat către micul paradis din Valea Zânelor, un loc liniştit, situat pe malul Covasnei, înconjurat de brazi puternici şi ocrotitori. Asemenea oricărei case ţărăneşti, cabana a fost împodobită pentru sărbătoare, cu brazi la poartă, cu crenguţe de brad şi cu ştergare tradiţionale pe pereţi.

 

 

După ce mireasa a fost cerută de la părinţii ei, au urmat gătitul acesteia, în acompaniament muzical, desculţatul, un obicei străvechi, în care mirii trebuie să îi descalţe pe naşi pentru a li se proba puterea şi iuţeala şi dansul desculţatului, Ardeleana,  la care participă mirii şi naşii care dansează pe un foc de paie cu rol de purificare şi de fortificare.    Nunta s-a încheiat cu concheluirea miresei, adică dezgătitul care i-a adus trecerea din lumea fetelor în cea  a nevestelor.  Au urmat obiceiuri specifice vieţii păstoreşti. Mocanii trebuie să fie oameni puternici, capabili să înfrunte intemperiile naturii, cât şi duşmanii de  tot felul, fie ei  oameni sau animale ale pădurii.

 

Pentru fortificarea şi încercarea puterii viitorilor păstori au fost organizate concursuri de trântă mocănească şi de ridicare a bolovanului, la care au luat parte puii de daci, copii şi tineri din localitate. Câştigătorilor li s-au acordat premii de către Asociaţia Cultural-Creştină „Iustinian Teculescu”. Participanţilor la sărbătoare li s-a oferit un spectacol de cântece şi dansuri populare româneşti, susţinut de formaţiile artistice „Junii Voineştiului” şi „Ciobănaşul” din Voineşti,” „Cununa Carpaţilor” din Întorsura Buzăului, „Ţara Vrancei” din Focşani, de solişti vocali: Costea Cristina, Bârlă Alexandra, Săndulea Ana, Chelemen Paul, Baciu Alexandru, Maria Murgoci etc. Tinerii din ansamblurile locale au fost acompaniaţi la orgă de Săndulea Ioan Laurenţiu, de 14 ani, din Covasna.

 

 

Spectacolul s-a remarcat printr-un repertoriu variat, de pe întreg cuprinsul ţării, predominante fiind cântecele şi dansurile inspirate din viaţa păstărilor, din care nu a lipsit capodopera creaţiei populare româneşti „Mioriţa” interpretată cu mare măiestrie de Maria Costin Murgoci venită de pe plaiuri mioritice. Membrii ansamblului „Ţara Vrancei” au adus în cântecele lor şi obiceiuri specifice altor zone ale ţării, precum jucatul găinii.

Din rândurile ansamblului „Junii Voineştilor”, s-au auzit  nelipsitele strigături de la petrecerile satului:

 

„Foaie verde bob de linte

Mânioasa înainte”

„Foaie verde ca aluna

Ia măi dă drumul la una.”

„Foaie verde bob de rouă

Ia mai dă drumu’ la două.”

„Du-te tu şi alta vine

Mai frumoasă decât tine.”

„Foaie verde lobodă

Mânioasa tropotă.”

„Foaie verde de mohor

Hai să facem două hori

De fete şi de feciori.”

 „Foie verde foaie-aleasă

Hai mândruţa mea acasă.”

„Foaie verde ş-o lalea

Asta e mândruţa mea.”

„Foaie verde ş-o sipică

Fugi de-aici că eşti prea mică.”

„Foaie verde de cucută

Fugi de-aici că eşti urâtă.”

 

Sărbătoarea ne-a oferit şi o adevărată paradă a costumului popular de pe tot cuprinsul românesc, de la portul dacilor de care ne-au amintit costumele tinerilor  şi adulţilor  din Voineşti, la o varietate de costume purtate de dansatorii formaţiilor „Cununa Carpaţilor” şi Ţara Vrancei. În câteva ore, numai patru formaţii au reuşit să ofere o sinteză a cântecului şi dansului popular românesc, a complexităţii sufletului de român în care încap deopotrivă viaţă şi moarte, muncă, dragoste, jale, duioşie, voie bună, triumf al binelui asupra răului. Din iniţiativa doamnei Maria Costin Murgoci au fost cântate hora înfrăţirii tuturor românilor şi La multi ani! pentru Nedeia Mocănească. Suntem impresionaţi de talentul, pasiunea, maturitatea şi dăruirea cu care au fost interpretate cântecele, de ritmicitatea şi vitalitatea dansurilor, de bogăţia costumelor care s-au succedat în faţa noastră, pe scena împodobită cu cetină, în aer iber, la poalele muntelui. Pentru a crea o atmosferă tipic ţărănească organizatorii au amenajat în spaţiul de la Valea Zânelor staule cu oi şi o expoziţie cu obiecte specifice vieţii păstoreşti.

 

 

Cu toate acestea, simţim nevoia de a urca pe pajiştile munţilor, acolo unde de veacuri, mocanii din partea locului îşi pasc turmele în umbra şi răcoarea pădurii, în bătaia vântului şi a ploii, în cântecul fluierelor şi în dangătul tălăngilor. Şi pentru ca tradiţiile locului să fie respectate pe deplin, vizitatorilor li s-a oferit şi posibilitatea de a se plimba cu mocăniţa pregătită special pentru această sărbătoare.

 

Sărbătoarea de la Valea Zânelor rămâne un elogiu adus frumuseţii umane, muncii şi dragostei de viaţă, muntelui, cântecului şi dansului popular românesc, permanenţei poporului român pe aceste meleaguri. Reproducerea strigăturilor s-a făcut cu ajutorul doamnei învăţătoare Liliana Lungu, Şcoala „Avram Iancu” din  Voineşti.  

 

Prof. dr. Elena Trifan

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Vizualizare comfortabilă cu diacritice:  Bara de sus - clic pe Vizualizare - clic pe Codare caractere - apoi pe Detecatre automata - ultima optiune: Universala

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com