Pagina de front  | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana

 

              Participarea Romaniei la  EXPO 2005 din Japonia

Julia Maria Cristea - Viena

 

Impresii si pareri personale in FORUM

 

 

Suntem mândri că ţara noastră membru fondator al B.I.E.(Biroului Internaţional pentru Expoziţii) a fost invitată să participe la prima Expoziţie Internaţională a mileniului XXI care are loc în Aichi - Japonia, între 25 martie şi 25 septembrie.

Răsfoind puţin paginile istoriei, vom vedea că avem o îndelungată tradiţie, prezenţa românilor fiind semnalată încă de la prima manifestare a genului - „Great Exhibition“ din Londra, care a avut loc în 1851 sub directa supraveghere a lui Albert – prinţul consort al Reginei Victoria. Aici Moldova şi Ţara Românească au expus produsele lor pentru prima dată în afara graniţelor, dar neavând pavilion propriu au folosit pe cel al Turciei. De atunci au fost organizate 61 de expoziţii universale in 13 ţări ale lumii. Dintre acestea România a participat după cum se va vedea mai jos.

 

În 1867 la expoziţia internaţională de la Paris.

Principele Carol a obţinut de la Napoleon III privilegiul unui pavilion aparte, astfel s-a instituit o comisie specială princiară cu misiunea de a pregăti materialul expozabil, participând la 8 din cele 10 grupe în câte era împărţită expoziţia şi deşi era „Ţară eminamente agricolă“ nu am expus produse vii şi specimene din agricultură şi horticultură.

Comitetul de organizare se compunea din: scriitorul Alexandru Odobescu – comisar general; locotenent-colonel Alexandri (fratele poetului), principele George M.Şuţu şi George Steriadi. Au fost expuse tablouri de N.Grigorescu şi alţi patru pictori, precum şi colecţii de la Muzeul de Istorie Naturală, pe atunci fără sediu precis. Primele colecţii de acest gen datează din 1834 şi au fost găzduite iniţial de Colegiul Sf. Sava din Bucureşti, în 1864 exponatele fiind duse în clădirea Universităţii din Bucureşti, muzeul pe care îl ştim azi fiind inaugurat în 24 mai 1908. Au mai fost expuse mătăsuri şi postavuri de la fabrica din Neamţ - fondată în 1853 de către Mihail Kogălniceanu, apoi o miniatură de gospodărie ţărănească, produse brute ale subsolului, îmbrăcăminte ţărănească etc. La această expoziţie România a obţinut trei medalii de aur, nouă de argint, 35 de bronz şi 38 de menţiuni.

           

În 1873 a avut loc Expoziţia Internaţională de la Viena, unde România participă într-un cadru mai restrâns decât cel din Paris deşi ni s-a acordat un spaţiu de 655m˛ ( aflat între Pavilionul Presei şi cel al industriei austriece) iar printr-o lege specială s-a votat un buget de 351.092 lei. În juriile internaţionale am avut un singur reprezentant în grupa II – economistul Petre S. Aurelian.

Dintre exponatele trimise de cei 1498 de participanţi au fost recompensate 237 după cum urmează : o medalie de aur, 10 medalii de progres, 57 medalii de merit, 8 medalii de bun gust, 147 menţiuni onorabile şi 7 medalii de colaboratori. În urma acestei prezenţe reuşite, capitalul străin a început să vină spre România, lucru deosebit de benefic întrucât nevoile financiare au crescut prin investiţiile făcute pentru construirea reţelei de căi ferate şi punerea bazei unei industrii naţionale, inexistente până atunci.

La deschiderea festivă a expoziţiei care a avut loc la 1 mai, au participat împăraţii Franz Josef al Imperiului Austro-Ungar, Wilhelm I al Germaniei şi cancelarul Otto von Bismark, ţarul Alexandru II al Rusiei, regele Leopold II al Belgiei, regele Karl I al Württembergului, regele Viktor Emanuel II al Italiei, regina Sofia a Suediei, regele Friedrich al Danemarcei, şahul Nasr-Ed-Din al Persiei, prinţii coroanei din Anglia, Prusia, Danemarca, Belgia şi principele Carol I al României.

Investiţiile statului gazdă au fost enorme şi cu tot numărul mare de vizitatori bilanţul final a fost catastrofal, însumând o pagubă de 15 milioane de guldeni. La aceasta s-a adăugat epidemiile de holeră şi variolă, care au făcut peste 3000 de victime. La puţin timp, în acelaşi an, cracul bancar a bulversat întreaga economie a imperiului, 60 de firme industriale, 48 de bănci şi 8 societăţi de asigurare au dat faliment, ceea ce a determinat nenumărate sinucideri. După toate aceste dezastre, pentru Expoziţia Mondială de sfârşit de secol XX, care trebuia să aibă loc la Viena, s-a făcut un Referendum cu rezultat negativ. Populaţia nu a mai fost de acord cu asemenea investiţii, cu afluxul enorm de străini pe teritoriul Austriei şi eventualele nenorociri ce ar fi putu avea loc – ca în anul 1873. Astfel Expoziţia Mondială s-a făcut la Hanover în anul 2000.

 

Expoziţia internaţională de la Paris 1889. Regatul este a treia oară invitat de către Franţa, guvernul român este gata să decline invitaţia dar în cele din urmă datorită însistenţelor lui Dimitrie Butculescu se constituie un comitet naţional compus din 165 de persoane – pentru toate resorturile ce urmau să fie reprezentate în cadrul expoziţiei. În fruntea acestui comitet se afla prinţul George Bibescu. Guvernul român a pus la dispoziţie un fond de 200.000 lei şi dreptul de a se institui o loterie cu un capital de 300.000 lei. Administaţia expoziţiei franceze a pus la dispoziţie României un spaţiu de 1146 m˛. România a avut două Pavilioane naţionale, realizate după planurile arhitectului Ion Mincu, construite în stilul rustic românesc, respectiv un pavilion de degustare a vinului construit din trunchiuri de brad şi acoperiş de paie specific unei case ţărăneşti, şi restaurantul - in genul unei cabane de munte, cu streşină, prispă şi grinzi de lemn.

 

  

 Secţiunea României la Expoziţia Universală de la Paris 1889

             Sus portretul prinţului George Bibescu (revista L’illustration)

 

Dintre cei 736 de expozanţi au obţinut distincţii 271 şi anume: 2 mari premii, 26 medalii de aur, 63 de argint, 73 de bronz, 107 menţiuni. Beneficiul net avut de România – 62.000 lei 

 

Expoziţia internaţională din Paris -1900

 Prin legea din 28 martie 1898 s-a alocat   300.000 lei, ca fond de reprezentanţă, iar prin jurnalul din 4 martie 1999 se autorizează Ministerul Agriculturii şi Comerţului să prezinte un proiect de lege pentru mărirea alocaţiei cu încă 600.000 lei. –comisar general a fost numit Petre Poni, dar căzând guvernul, acesta îşi dă demisia. I s-a încredinţat acest post lui George Bibescu, care refuză. În cele din urmă postul a fost luat de către Dimitrie C. Olănescu. României i s-a alocat un spaţiu de 2.955m˛ repartizat în 12 locuri diferite. Din juriile internaţionale au făcut parte 17 membri români. România a avut mai multe pavilioane.

 

 

Pavilionul regal

care aminteşte de sobrietatea tradiţiei bizantine.

 

Pavilionul tutunului o stilizare a unei vechi fântâni monumentale româneşti; Pavilionul vinurilor si Pavilionul Metalurgie al cărui corp principal avea forma unui rezervor uriaş de petrol pe care erau înscrise numele celor mai reprezentative staţiuni de extracţie din România.

Restaurantul reprezenta o casă tipică ţărănească cu pridvor.  La această Expoziţie Mondială de la Paris, vinul Grasa de Cotnari a primit medalia de aur, împreuna cu titlul de "Floare a României".

            Din cei 2146 de expozanţi au obţinut premii 1091 după cum urmează: 47 premii mari; 227 medalii de aur; 354 de argint; 314 de bronz şi 149 menţiuni speciale.

 

Expoziţia universală de la Ličge 1905

Nicăieri nu s-au consemnat date precise. Se ştie doar că România a avut un pavilion în care erau expuse mostre de petrol şi derivate. În „Letopiseţi” Constantin Mile scria: „ Dealtfel are un singur avantaj; e aşezat lângă linia tramvaiului care duce la expoziţie, trece pe lângă el, astfel că lumea se mărgineşte să ştie că există un pavilion român şi e foarte bine că se întâmplă astfel, căci ce voiţi să  vadă vizitatorul când acolo nu există decât sticle cu uleiuri minerale, hărţi, etc. Or fi poate şi câţiva care să se intereseze de petrol. Pentru aceştia însă nu era nevoie de o secţiune aparte românească ci s-ar fi putut plasa pocalele şi hărţile noastre în expoziţia generală de petrol. Zic asta, fiindcă lumea nu ştie că acest pavilion este special pentru petrol, îl socoate din nenorocire ca românesc – şi făcând comparaţiune cu cel bulgăresc sau sârbesc, cu cel muntenegrean, noi apărem într`o stare de vădită inferioritate, şi aceasta din vina noastră”.

            Pavilionul – ilustrând o casă boierească a fost plasat pe Cheiul Motiva, realizarea aparţinând arhitectului Eugen Mavrodin, care a abordat stilul arhitectural de la sfârşitul sec. XVII şi începutul sec. XVIII

 

Expoziţiile universale de la Milano – 1906 şi Roma - 1911         

Participarea României la Expoziţia Internaţională de la Milano – 1906, nu a rămas nicăieri consemnată.

În 1911 cu ocazia serbării seimicentenarului unirii sale, Italia organizează două expoziţii internaţionale – la Roma şi Turin. România participă doar la prima dintre ele  cu exponate arheologice şi etnografice. Pavilionul are aceeaşi formă rustică, reprezentând o casă ţărănească. Comitetul de organizare a fost condus de comisarul Constantin Nanu.

 

România la Expoziţia universală de la Gand - Belgia 1913

Spaţiul aferat României a fost de 380 m˛. Au expus 55 de producători într-un stand decorat în stil popular. Organizarea a fost asigurată de C.V. Correni. Nu se ştiu fondurile atribuite iar expoziţia nu a excelat cu nimic.

 

În 1926 România a fost invitată să participe la Expoziţia internaţională de la Filadelfia. Guvernul român a aprobat participarea şi a votat un credit de 100.000 $. Între timp, deşi au început lucrările, Consiliul de Miniştri a decis ca statul să nu mai participe, cu toate că, aşa cum se spune, aceste fonduri au fost deja cheltuite. Doi cetăţeni americani au oferit sponsorizare - filoromânul Nelson Wilson - câteva milioane, iar fostul ardelean  Marian - 18 milioane dolari, pentru a se construi un sat în miniatură, dar propunerile lor nu au fost acceptate, datorită faptului că acesta din urmă avea pretenţia „nejustificată” să i se acorde titlul de comisar onorific al expoziţiei. România a pierdut astfel o şansă reală de afirmare. Din iniţiativa părintelui Mureşan şi a soţiei sale, s-a organizat în clădirea Mount Vernon House a asociaţiei Y.M.C.A. o secţie mică de artă populară românească, ce cuprindea în jur de 300 de costume şi ţesături ţărăneşti.

 

România la Expoziţia universală Barcelona 1929 

Pavilionul român executat după planurile arhitectului Duiliu Marcu era împărţit în două părţi, de o parte arta şi cultura, de cealaltă economia naţională, în total 15 secţiuni. Deşi comitetul cuprindea nume ale unor personalităţi româneşti de prestigiu: prof. D. Gusti, I.M. Sadoveanu, prof. Al. Tzigara-Samurcas şi alţii, organizarea a lăsat de dorit, la 17 aprilie1929 comisarul încă nu a stabilit modalităţile de amplasare a pavilionului român – aceasta în condiţiile în care deschiderea oficială a expoziţiei era la 19 mai 1929. Datorită tergiversării lucrărilor, inaugurarea pavilionului român s-a făcut aproape de închiderea expoziţiei. Lemnul necesar construcţiei a fost prelucrat în ţară, iar transportul făcut în 12 vagoane plus patru cu exponate, a costat 4 milioane lei. Suma totală  a investiţiilor româneşti s-a ridicat la 16 milioane lei, din care au fost recuperate cca 450.000lei (15.000 pesetas) prin vânzarea enormului pavilion (care acoperise o suprafaţă de 400m˛) administraţiei catalane, pentru a fi reconstruit şi folosit drept cabană la munte. România a obţinut însă 211 diplome. Au participat 230 expozanţi.

 

Participarea României la expoziţia universală din Bruxelles din 1935

            Expoziţia a fost amplasată lângă parcul regal din Laacken, într-un cadru deosebit de pitoresc iar motivaţia era “inaugurarea unei noi ere de cultură, artă şi civilizaţie universală”. Pavilionul României realizat în stil popular, era compus din mai multe secţiuni dedicate picturii autohtone (şcolile şi tendinţele din ultimii 50 de ani), artă religioasă, grafice etc. precum şi secţiunile economice. A fost investită suma de 8 milioane lei.

 

Expoziţia internaţională de la Paris 1937

Considerată o « expoziţie a civilizaţiei » după denumirea dată în Senatul Francez. Suprafaţa afectată cca 100 ha dispuse în formă de cruce, în apropierea palatului Trocadero, unde s-au construit pavilioanele celor 40 de state participante. Pavilionul României

( vezi poza alăturată)

 

a fost construit după planurile arhitectului Duiliu Marcu şi comisarului D. Gusti. Faţada placată cu marmură de Ruşchiţa. Grădina împodobită cu basoreliefuri şi statui impunătoare din piatră. Sub arcadele de la intrare, două lucrări în mozaic reprezentau legendele raiului şi iadului. Holul de la intrare avea pereţi de alabastru şi onix şi o cupolă sprijinită pe coloane de marmură.La parter plafonul era alcătuit din lespezi din sare de culori diferite, sprijinite pe coloane de sare. Elemente de ornamentaţie interioară: frize, vitralii, fresce, statuia regelui Carol II. Sunt numai câteva amănunte ale unui complex extrem de luxos, de bun gust şi rafinat simţ artistic. Subsolul a fost conceput ca un adevărat muzeu al vânătorii şi turismului.La parter a fost instalată secţiunea economică iar etajul al treilea a fost rezervat unei bogate galerii de artă aparţinând pictorilor contemporani.Restaurantul în stil  românesc cu capacitatea de 500 de locuri a devenit locul de întâlnire a societăţii mondene, datorită « caracterului său exotic » determinat în parte de taraful de ţigani, a lui Fănică Luca şi Grigoraş Dinicu, care au cântat zilnic aici. În cadrul “săptămânii româneşti” s-a prezentat opera “Oedip”de George Enescu. Sunt foarte multe de spus, întreaga realizare a fost un succes deplin, plătit cu imensa sumă de 121 milioane lei.

 

România la Expoziţia internaţională de la New York - 1939

Expoziţie prilejuită cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la alegerea primului preşedinte al naţiunilor americane confederate, sub moto-ul ”înfrăţirea lumii de mâine”. România a fost prezentă cu două edificii deosebit de frumoase şi impunătoare - Pavilionul

( vezi poza alăturată)

 

 

şi Casa României, ambele placate cu marmură, deosebit de luxoase, cu arhitectură ce păstra totuşi caracteristica stilului românesc. Comisarul  general a fost D.Gusti. Interior artistic cu statui realizate de Miliţa Pătraşcu, Ion Jalea,  C. Medrea, fresce, mozaicuri, bazoreliefuri, frize. Gama exponatelor din toate domeniile a fost completată de panouri, diagrame şi fotomontaje. Au avut loc concerte de muzică simfonică românească, spectacole cu muzică şi dansuri folclorice, iar restaurantul de specific a fost foarte apreciat.

 

Toate aceste date (inclusiv fotografiile) care atestă locul incontestabil pe care l-a avut România în Europa până la cel de al doilea război mondial, le-am cules din minunata lucrare în 4 volume – Enciclopedia României – ediţia 1941, o adevărată istorie a neamului românesc scrisă cu sufletul şi cu adânca preţuire a adevărului.

           

Şi iată ca suntem în plina desfăşurare a unui fenomen asemănător, participarea ţării noastre la prima expoziţie mondială a secolului XXI, manifestare ce întruneşte 121 de ţări, patru organizaţii internaţionale şi alte zeci neguvernamentale, sub motto-ul ”Înţelepciunea naturii”, un “punct nevralgic” al zilelor noastre când progresul  tinde să distrugă sistemul ecologic al pământului.

Mascotele Expoziţiei sunt în consens cu tematica aleasă,  respectiv - Kiccoro, simbolul „copilului de la munte” şi Morizo, simbolul „bunicului de la munte”- de fapt stilizarea unor tufişuri verzi de dimensiuni diferite, pentru care trebuie să ai multă imaginaţie ca să-ţi închipui că ar fi oameni. A fost stabilit şi un imn - cântecul „I”ll Be Your Love”- versurile  şi muzica aparţinând compozitorului  japonez Yoshiki, piesă care va fi interpretată de Dahlia, o tânără de 19 ani din Hawaii, cu un tată japonez şi o mamă americană.

Deschiderea festivă a avut loc joi 24 martie, în sala EXPO DOME din complexul expoziţiei, (având o capacitate de 5000 de locuri) în prezenţa împăratului Japoniei – Akihito, a prinţului moştenitor – Naruhito şi a premierului nipon Junichiro Koizumi precum şi a numeroase oficialităţi.

De remarcat, după la Osaka - 1970, este a doua expoziţie internaţională organizată în Japonia. Se crede că numărul vizitatorilor îl va depăşi pe cel de atunci de 64,2 milioane.        Bugetul alocat de România acestui eveniment se ridică la suma de 299 miliarde lei – a declarat ziariştilor regizorul Dragoş Galgoţiu, ce se ocupă de partea artistică deosebit reprezentată. Unul dintre obiectivul acestei expoziţii internaţionale este să prezentăm străinătăţii imaginea unei Românii cu o bogată şi seculară tradiţie culturală. În acest sens, pavilionul României a fost dotat cu numeroase ecrane pe care zilnic, pe toată perioada expoziţiei, timp de 12 ore sunt proiectate documentare despre natura, arta, meşteşugurile, tradiţiile, arhitectura ţării noastre, contribuţiile româneşti la tehnologia spaţială, cu alte cuvinte adevărate „cărţi de vizită“ care să ne facă cunoscuţi lumii întregi, nu numai prin două nume de prestigiu – Hagi şi Nadia Comăneci, sau, de ce să nu spun, prin presa internaţională nu întotdeauna binevoitoare, din contră.

Pentru a intregi panopticul, în acest decor virtual are loc permanent un adevărat „spectacol maraton“, susţinut de peste 100 de artişti şi realizat prin colaborarea regizorului Dragoş Galgoţiu, a Doinei Levintza (scenografia) şi a lui Răzvan Mazilu(coregrafia). Sunt prezente teatrul; muzica ( abordând mai toate genurile - clasică şi modernă: instrumentală, vocală, de ansamblu, de cameră precum şi jazz, diferite genuri ale muzicii uşoare şi bineînţeles cea populară); dansul ( balet clasic şi modern, dans folcloric etc.)

Evenimentul major la EXPO 2005 a fost Ziua României stabilită la 1 iunie. Data aniversează împlinirea a 64 de ani de la ridicarea la grad de ambasadă a legaţiei României la Tokyo. În această zi, ţării noastre i s-a alocat un spaţiu în afara pavilionului României, respectiv un stadion acoperit, cu o capacitate de 3000 de locuri, unde au evoluat formaţiile artistice venite cu acest prilej – orchestra Naţională Radio, Corul Madrigal, naiştii Gheorghe Zamfir şi Nicolae Voiculeţ (acompaniat de pianistul Giovanni De Cecco), tinerii muzicieni pregătiţi de soprana Mariana Nicolesco, lotul naţional de gimnastică aerobică al României precum şi formaţii pop. Până la ora aceasta peste 150.000 de persoane au vizitat pavilionul României.

“Încercăm să transmitem semnale simple, care să fie integrate într-un ansamblu care să vorbească despre România”, afirmă regizorul Dragoş Galgoţiu. În cadrul expoziţiei va avea loc si un seminar economic romano-japonez, deoarece, după cum afirmă comisarul general al Romaniei la EXPO, secretarul de stat in MAE, Ferdinand Nagy: “O diplomaţie publică activă a României la această expoziţie mondială este foarte necesară si noi vom lucra foarte mult in această direcţie" .

 

Julia Maria Cristea - Viena

 

  Pagina de front  | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

Webmaster (editor) : conceptia paginilor, redactarea Revistei Agero :  ec.Lucian Hetco [ contact ]  [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.