Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

 

PATRU ACADEMICIENI ROMÂNI  ŞI UN ARHIEPISCOP LA LANSAREA CĂRŢII LUI Î. P. S. GHERASIM CRISTEA

 

 Maria Diana Popescu, Ion Măldărescu

 

 

Calendarul lunii lui cuptor, Anul Domnului 2009, a douăzeci şi treia zi. Sala de conferinţe „Antim Ivireanul”  a Complexului cultural-religios de la Arhiepiscopia Râmnicului, devenită neîncăpătoare, a găzduit un eterogen şi select conglomerat uman, alcătuit din personalităţi consacrate ale culturii şi spiritului românesc, membri ai Academiei Române, istorici, scriitori, politicieni, manageri, creatori,  alţi reprezentanţi marcanţi ai religiei, prezenţa în număr mare, fiind semnul recunoaşterii şi al respectului de care se bucură înţeleptul cărturar, VLADICA GHERASIM, rectitorul a peste trei sute de lăcaşuri ortodoxe vâlcene.

 

„Capitala Tipografilor” din nordul Olteniei, cum a fost numit, oraşul de sub dealul Capela, cu multe decenii în urmă, de marele Nicolae Iorga, a dăruit posterităţii această lucrare monumentală, de folos generaţiilor viitoare. Veritabilă catedrală a cunoaşterii şi convingătoare pledoarie pentru respectarea şi promovarea cercetării ştiinţifice, ISTORIA EPARHIEI RÂMNICULUI, a văzut lumina tiparului, la presigioasa editură CONPHYS (2009), sub semnătura Înalt Prea Sfinţitului Gherasim, Arhiepiscop al Râmnicului, iar „lansarea” ei s-a transformat într-o sărbătoare a spiritului, semn că Biserica Ortodoxă Română se străduieşte să pună toate lucrurile în rînduială, iar faţa curată a spiritualităţii româneşti  se află şi în această lucrare de mare anvergură, care întregeşte patrimonial naţional-religios şi vine, totodată, să aducă lumina clară şi sfîntă asupra unui slujitor, cu cinste, al Bisericii Ortodoxe Române, inegalabila personalitate, Î.P.S.Gherasim. Iată că într-un spaţiu editorial bogat, şase sute şaisprezece pagini,  cititorul interesat va străbate timpuri ce au prefăcut din temelii noţiunea de om şi credinţă, conjugîndu-le, aşezîndu-le în raporturi armonioase, dialogînd cu sfinţenia într-un imn comun cu cei care au făcut ca acest loc să fie un tezaur creştin. Astfel vom fi  şi noi, cititorii, pelerini, veniţi să-i iubim acestui loc, vechile şi noile sfinţenii...

 

 

Manifestarea, moderată de pr. Conferenţiar universitar, Ilie Ivan a prilejuit exprimarea părerilor competente ale unor personalităţi marcante: Î. P. S. Andrei Andreicuţ, arhiepiscop al Alba Iuliei, decan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, ale academicienilor: Răzvan Theodorescu, Constantin Bălăceanu-Stolnici, Dorel Zugrăvescu, Mircea Păcuraru, scriitorul Dinu Săraru, prof. univ. dr. Alexandru Popescu Mihăeşti, ing. Mircia Gutău, primarul Râmnicului şi prefectul judeţului Vâlcea,  prof. dr. Remus Grigorescu.

 

Î. P. S.  Gherasim,  din sentimentul datoriei faţă de Întîistătătorii Bisericii, din respect  faţă de ctitorii ei, a iniţiat acest tip de cercetare ştiinţifică dificilă, care a necesitat timp, răbdare şi competenţă, iar necuprinsul din care ne-am ivit cu toţii i-a oferit prilejul de a se mărturisi:

 

„Mă cutremur când ştiu că stau pe scaunul pe care a stat Sfântul Antim;

Mă cutremur când ştiu că stau pe scaunul pe care a stat un Damaschin;

Mă cutremur când ştiu că stau pe scaunul pe care a stat Chesarie;

Mă cutremur când ştiu că stau pe scaunul pe care a stat Filaret;

Mă cutremur când ştiu că stau pe scaunul pe care a stat Sfântul Calinic Cernicanul;

Iar, dacă mă cutremur, ce să fac ca să nu fiu nevrednic?

Trebuie să am credinţă tare în Dumnezeu şi să fac fapte bune!

Oare noi ne cutremurăm când ştim că stăm în ţinutul în care au ctitorit atâtea aşezăminte ce sunt azi, ca şi totdeauna, lăcaşe de cult bunului Dumnezeu?

Oare noi ne cutremurăm când ştim că stăm în ţinutul în care au slujit lui Dumnezeu atâţia mari ierarhi, atâţi mari cărturari?

Şi dacă ne cutremurăm, ce facem ca să nu fim nevrednici?...

Nu mă consider un scriitor în adevăratul sens al cuvântului, poate mai degrabă o persoană, care ştie să aprecieze acest dar nepreţuit al Domnului.

Unele cărţi le-am scris, ca să rămână semn despre vrednicia înaintaşilor, altele pentru cunoaştere, fiindcă singur, cuvântul poate tămădui […] Scrisul te despovărează... şi apoi, cum să dai de ştire viitorimii despre gândirea vremurilor tale? Laşi moştenire o fărâmă din sufletul tău, căci suflet se pune în orice cuvânt, iar silaba aşezată în pagină, cu socoteală, capătă greutate.”

 

 

Cititorii pot lua contact cu un univers original, o compoziţie articulată pe problemele cardinale ale ortodoxiei şi istoriei locului, care cuprinde dense elemente de noutate informaţională, concepte şi păreri avizate. Sintetizând gama căutărilor mentale, a stabilirii de percepte istorice şi socio-umane, definite, lucrarea Î. P. S. Gherasim a fost bine apreciată de pr. prof. dr. Mircea Păcuraru: „Dată fiind diversitatea studiilor care s-au scris, în ultima sută de ani, despre Episcopia Râmnicului şi despre ierarhii ei, se simţea nevoia unei lucrări, care să ţină seama de toate cercetările făcute până acum şi de numeroasele izvoare documentare... Iniţiativa aparţine Î. P. S. Gherasim, care ne prezintă această monografie, aşa cum o făcuse, la timpul său şi Episcopul Athanasie Mironescu... Ea ţine seama, înainte de toate, de rolul multiplu pe care l-a îndeplinit această eparhie, în viaţa istorică, culturală şi spirituală a ţării.

Se cuvine să amintim că Arhiepiscopia Râmnicului este una dintre cele mai vechi din ţara noastră şi, fără îndoială, moştenitoarea fostei Mitropolii a Severinului, de la sfîrşitul secolului al XIV-lea, asumând, peste o jumătate de mileniu de istorie zbuciumată. Din anul 1984 şi pînă astăzi este străluminată şi păstorită de Î. P. S. Gherasim Cristea, a cărui înscăunare s-a făcut la Râmnic, în binecuvântata zi de 2 decembrie 1984.  

 

Nu a fost numai înaltă receptivitate, ci şi o uimitoare a profunzime a întîlnirii, desfăşurată sub privirea portretului sfinţit al Episcopului Antim Ivireanul, cei prezenţi simţind transferul de binefacere al culturii, auzind  momentul istoriei şi pe cel actual.

 

Maria Diana Popescu, Ion Măldărescu

 

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com