HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicate

 

 

 

Personalităţi româneşti de prim rang

Academician Petru Soltan

 

Primul dintre cei  10 copii ai unei familii de la ţară, acad. Petru Soltan s-a născut în localitatea Coşniţa (Transnistria), Republica Moldova, la 29 iunie 1931 (oficial în buletin –  1930), de naţionalitate – român. Mama decedează la 31 ani, având 7 copii. Tatăl se căsătoreşte a doua oară, crescând familia cu încă trei copii. E admis în clasa întâi a şcolii medii din sat, la 11.02.1939, în anul când de-acum putea fi considerat că are 8 ani. Pe data de 20.05.1944, satul e evacuat de nemţi şi trimis la coloniile nemţeşti din Sudul Basarabiei. Reîntors, nu în întregime, la baştina lăsată în paragină de la momentul evacuării. Căsătorit cu Liuba Mangul, are un copil – Valeriu Soltan, actualmente profesor plin la o universitate din Washington. Angajat în serv.: Şef de laborator Universitatea de Stat din R. Moldova, str. A. Mateevici 60, Chişinău, MD-2009, R. Moldova .

 

Termină Şcoala secundară din satul natal, între 1939-1946, apoi clasa a 8 la şcoala nr. 4 de băieţi din Chişinău, între 1946-1947. Urmează Şcoala medie rusă nr.2 din oraşul Tiraspol (1947-1948, conform atestatului), apoi Institutul Învăţătoresc din Tiraspol (1948 – 1950) şi Institutul Pedagogic din Chişinău (1950 – 1952). În cadrul acestuia se manifestă cu lucrarea originală „Generalizarea teoremei lui Pitagora pentru figuri multidimensionale”, obţinând primul loc la concursul republican al lucrărilor studenţeşti, iar la cel unional – o menţiune şi un premiu în bani. Conform acestora, este practic impus să devină Doctorand la Universitatea “M.V. Lomonosov” din Moscova (1954 – 1958). În acest răstimp la Biblioteca Centrală din URSS studiază cărţile scoase de la index cu privire la istoria românilor, în special şi a primei Enciclopedii Sovietice în care noţiunea de moldovean este identică cu cea de român, lăsând în mod obligatoriu urme – numele celui care a utilizat cărţile respective. La aceeaşi Universitate – lider în promovarea românismului printre moldovenii de la Moscova, organizează întâlniri într-un enorm hol al Universităţii.  În 1956 este propus în comitetul organizatoric în scopul organizării protestelor ale Facultăţii mecanico-matematice contra invaziei   a armatei sovietice pentru înăbuşirea răscoalei din Budapesta. Protestele au ţinut o săptămână (asupra consecinţelor nefaste a celor menţionate pentru persoana în cauza – a se vedea mai jos).

 

GRADE ŞTIINŢIFICE ŞI ACADEMICO-UNIVERSITARE

 

- Doctor în ştiinţe fizico-matematice (Institutul de Matematică "V.A. Steklov" al AŞ din URSS, 1961).

- Doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice (Centrul de Calcul al Academiei de Ştiinţe din URSS, 1971). În acest doctorat este fondată de autor originala teorie a d-convexităţii apreciată în lumea matematicienilor de pe mapamond (a se vedea compartimentul PUBLICAŢII). În 1972 realizează deschiderea Facultăţii de Matematică şi Cibernetică şi Centrului de Calcul ale Universităţii de Stat din Chişinău.

 - Profesor universitar (Moscova, aprobat de Comisia Superioară de Atestare din URSS, ianuarie, 1973).

- Ales membru corespondent al Academiei de Ştiinţe (AŞ) din R. Moldova (decembrie, 1972), chiar dacă Biroul de Matematică al AŞ din URSS, în şedinţa de la Chişinău, în frunte cu regretatul academician N.N. Bogoliubov-tată, recomandă primului secretar Ivan Bodiul al c.c. din RSSM, în octombrie 1972 ca PC să fie ales direct academician. Ba mai mult, N. N. Bogoliubov, la sesizarea acestui din urmă, confirmă că ar fi bine ca PC să fie inclus în rezerva c.c. pentru conducerea AŞ din republică (Arhiva păstrează demersul respectiv al AŞ din Chişinău), chestiune cu mult ghinion (a se vedea mai jos).

 

DECORAŢII

 

- Medalia „S.A. Vavilov” (Moscova, 1991).

- Doctor Honoris Causa al Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, România (mai, 1992).

- Ales membru titular al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova (1992).

- Doctor Magnacum Lauda al Universităţii Libere Internaţionale din Republica Moldova, Chişinău (1993).

- Om emerit al Republicii Moldova (1994).

- Medalia "Meritul Civic" (1996).

- Doctor Honoris Causa al Academiei de Studii Economice din Republica Moldova (1998), formată la iniţiativa PC, conform propriului concept.

- Medalia „Mihai Eminescu” (2000).

- Doctor Honoris Causa al Universităţii de Stat din Tiraspol retrasă la Chişinău (2000) prin Hotărârea semnată de PC, fără a pune la curent Preşedintele Republicii.

- Medalia „Dimitrie Cantemir” a Academiei de Ştiinţe din R. Moldova (2001).

- Ordinul Republicii (2010) – decoraţie supremă.

 

POSTURI

 

- Profesor şi director la şcoala medie nr. 1 din Hînceşti (1952 – 1953).

- Asistent la Institutul pedagogic din Chişinău (1953-1954, 1955-1958 – prin cumul, 1958 – 1960). Din 1960 asistent la Universitatea de Stat din Chişinău. În septembrie 1960 protestează oficial contra refuzul rectorului de a deschide grupuri cu predarea în limba română la facultatea fizico - matematică, personal informând Ministerul Educaţiei. Problema se rezolvă în 1961.

- Profesor asociat la Universitatea de Stat din Chişinău (1963 – 1970).

- Şef de catedră „Matematică Aplicată” (1966-1973).

În această postură, PC îl întâlneşte pe regretatul Nicolae Testemiţeanu pe culoarul Institutului de Matematică (vezi aliniatul ce urmează imediat), zicându-i: „Vă cunosc din spusele lui Ion Druţă. Mie-mi spune Petru Soltan. Ce căutaţi pe aici?” „Pe când eram ministru (sănătăţii), vicepreşedintele AŞ îmi deschidea uşa cu piciorul, iar acum de câteva zile nu-mi acordă cel puţin o mică audienţă” (menţionatul vice ţinea şi funcţia de director al institutului indicat). „Da’ care-i problema?” întrebă PC. „Fiind destituit din postul de ministru, sunt un simplu medic la „Traumatologie”, însă eu aveam un plan mare de amplasare şi construcţie a tuturor edificiilor medicale şi curative necesare pentru populaţie, însă asta fără calcule matematice e imposibil a-le face.” „Sunteţi de acord să mergem la catedra mea şi să discutăm?” întreabă PC. „Vă previn: mi s-au promis doar cinci mii de ruble pentru un an.” „N-are importanţă”, remarcă PC. Ideea exministrului prezenta cea mai importantă prioritate pentru bieţii noştri oameni, mai ales, pentru cei de la ţară, în majoritate români. Catedra în cauză dispunând de finanţe, obţine acordul rectorului Universităţii pentru a selecta pe cei mai rafinaţi matematicieni, programişti cu experienţă aplicativă. S-a lucrat săptămânal în cadrul unui seminar special doi ani de studii succesiv. PC n-avea drept să ridice un ban pentru coordonare şi consultaţii. Dl Nicolae Testemiţeanu explica la tablă situaţia localităţilor din raioane. Era necesar a găsi un echilibru, în care pe de o parte, orice pacient se cerea să nu întreacă o distanţă anumită în caz de nevoie, pe de altă parte, să nu depăşească investiţiile care ar putea fi turnate din buget. Schema amplasării a fost gata în timpul celor doi ani şi realizată în decurs a circa 15 ani. Această operă grandioasă a obţinut Premiul de Stat al republicii. PC a refuzat să între în echipa celor 5 persoane pentru premiu – din considerente pentru ca nu cumva să piardă Testemiţeanu, însă la Comisia de obiect cuvântul lui PC a fost decisiv.

- Colaborator ştiinţific superior (0,5 normă) al Institutului de Matematică al Academiei de Ştiinţe din R. Moldova (1965 – 1970).

- Profesor la Universitatea de Stat din Chişinău (1972 – 1973, în perioada 1973, iunie 1986 – prin cumul).

- În anul de studii 1970-1971, colaborator ştiinţific. An în care PC, în cadrul aceleaşi Catedre de Geometrie şi Topologie a Universităţii menţionate din Moscova, prezintă al doilea doctorat, aprobat pentru susţinere. Ultima procedură se realizează în decembrie 1971.

- La finele anului 1972 primul secretar al C.C. al PCM Ivan Bodiul propune cu insistenţă dură ca PC să preia funcţia de director al noului Institut pentru Cercetări în Domeniul Planificări din R. Moldova (practic al Guvernului). – o propunere diabolică. După 45 zile PC decide sa refuze. PC este chemat de Artiom Lazarev, rectorul Universităţii, care spune: „Ne droji. Bol’şe bedî ot otcaza nejeli ot prineatia predlojenia. Bodiul pozvonil Iachimu Sergheeviciu (Preşedinte al AŞ) i scazal, cito Soltana nado provesti cerez jernova jizni” (Nu tremura. E mai mare nenorocirea în caz de refuz, decât de acceptare a solicitării” (Bodiul l-a sunat pe Iachim Sergheevici şi a spus, că pe Soltan e necesar a-l trece prin râşniţa vieţii). Când vine cineva să-l fotografieze pentru întreaga prima pagină a revistei „Cultura”, PC îl contactează pe redactorul şef, spunându-i că asta îi face rău, acela-i răspunde: „Nu pot să fac nimic: asta e decizia Colegiului de redacţie. Desigur, adevărul era altul, ce se explică prin următorul. PC este invitat la ziarul Sovetskaia Moldavia să semneze şpalturile articolului „Net menia bez russcogo brata”. PC n-a ştiut nimic asupra pregătirii al acestuia cu o fotografie destul de mare şi a roşit. Doamna care l-a a scris îl întrebă: „De ce V-aţi îmbujorat?” „Doar nu l-am scris eu?”. Dânsa, pare, cu numele Grecul, zice: „Pricaz s verhu. Otcaz ot podpisi – vam hana” (Ordin de sus. Refuz de a semna – echivalent cu moartea). Toate acestea pentru a mă face mai cu rating decât sunt. Astfel în 1973 este forţat de primul secretar să părăsească piramida sa construită la Universitate şi să fie numit director la instituţia menţionată ce figura doar pe hârtie (chestiune alogică: PC e matematician teoretic). Protocolul cerea: PC era necesar să se prezinte mai întâi la Preşedintele Gosplanului, apoi acesta îl trimite la un şef de secţie al c.. Acest din urmă previne PC că în ajunul şedinţei Biroului c.c., la ora 10 să între la un secretar al c.c. Acest secretar analizează exteriorul PC, apoi îl interoghează cu nişte chestiuni standarde, manefestând o bunăvoinţă artificială. Când se termină interogarea PC e prevenită: „Pri vhode na zasedanie derjati partiinîi bilet rascrâtâm. Nado pocazati cito Vî plotite clenschie vznosî vovremea” (Intrând la şedinţă, să ţineţi carnetul de partid desfăcut. E necesar a demonstra că la timp plătiţi cotizaţia). PC replică: „No ia ne chlen partii” (Însă eu nu sunt membru de partid). Secretarul se uită nedumerit şi imediat ia decizia: „Nacialo zasedania v 10.00. Vî priidete co mne v 9.30. Vî svobodnî” (Şedinţa începe la 10.00. O să veniţi la mine la 9.30. Sunteţi liber.). PC la ora fixată obţine carnetul de partid, acel secretar cu o nemulţumire pe faţă îl felicită. PC i se săgetează memoria cu prorocirea prietenului de pe atunci, Ion Druţă: „Mie nu-mi place situaţia ta de membru al Academiei: ai să ajungi un cal legat cu o frânghie lungă de un par şi au să te mâne cu un bici până ai să cazi la rădăcină.” În cele ce au urmat această previziune o să-şi demonstreze veridicitatea totalmente. Că a fost făcut membru de partid peste noapte fără cererea şi prezenţa PC o mărturiseşte academicianul Gheorghe Rusnac, fost secretar de partid şi rector al universităţii, în prezenţa lui Ion Druţă şi Grigore Vieru).

- Ales Membru al Prezidiului al A.Ş. din Republica Moldova (1974 – 1978). La insistenţa regretatului M. Keldâş, Preşedinte al AŞ din URSS, Prezidiul AŞ din republică anunţă un loc vacant de membru titular pentru PC. Primul secretar al c.c. Ivan Bodiul îl scoate de pe liste: acest din urmă pretindea, la momentul potrivit, să ajungă în fruntea A.Ş., chestiune cunoscută: sunt martori care au auzit din spusele acestuia.

- În timp de 13 ani P. Soltan a format o instituţie prestigioasă în URSS, directorul căreia este numit membru al Gosplan-ului din URSS. Doar la „Institutul lui Soltan” (aşa i se spuneau în URSS, mărturisire a fostului prim-ministru Ion Ustian) funcţiona în mod automatizat modelul renumitului economist din SUA, Leontief. Directorul respectiv dispune de autoritate şi influenţă. Noul preşedinte al AŞ din URSS Anatol Alexandrov în 1983 propune guvernului de la Chişinău a fi ridicat acest director la cel mai înalt post în cadrul AŞ din republică. Ghinionul i-a amploare: precum s-a mai menţionat, Bodiul ţinea PC permanent în vizor. Cu atât mai mult că din cei 600 salarizaţi ai institutului indicat majoritatea erau români-moldoveni. Un an şi jumătate ţin controalele din partea c.c., k.g.b.-ului, ministerului de finanţe, departamentului de crime economice (OBHS), Gosplanu-lui, AŞ. Însă nu se depistează încălcări care ar fi suficiente pentru scoaterea din funcţie a directorului.  Încep mistificările, difuzate cu răsunet în masmedie. Şi doar informaţia adusă de la k.g.b. din Moscova asupra activităţii publice a PC de pe timpul doctoranturii rezolvă problema: a) directorul este eliberat din post cu inscripţia în cartea de muncă: „ Se eliberează din funcţie, 13 martie 1986”; b) PC e dată în judecată sub pretextul: „Osobo opasnâi prestupnic. Nedostacea 49 tâseachi rublei” („Un criminal extrem de periculos. Prejudiciu (Manco)– 49 mii ruble”). Academicianul D. Gherman, contactându-l pe Ministrul securităţii din RSSM, Lavranciuc, la chestiunea primului: "Ce vă bateţi joc de prietenul meu. Eu îl ştiu bine: el nu poate să fure". Al doilea răspunde: "Emu hoteat spustiti crovi". Se cunoaşte (sunt martori) că persoana în cauză, figura într-o listă de pe masa lui Ligaciov, secretarul doi al C.C. al P.C. din URSS. PC e salvat de „Europa Liberă”, „Vocea Americii” şi marii matematicieni din Moscova (inclusiv şi de menţionatul Anatol Alexandrov).

- Şomer, fără drept de a activa conform specialităţii (martie 1986 – februarie 1987). PC i s-a spus că are drept să ocupe doar un post de paznic, sau alt serviciu echivalent cu acesta, unde nu e în stare a influenţa lucrătorii din jur.

- Membru al comitetelor de iniţiativă pentru formarea, mai întâi, a Mişcării Democratice, apoi a Frontului Popular din republică (1987-1988), propuneri ale Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească. Conducerea Frontului Popular, precum şi Comitetul Republican de Opinii Publice, propun în 1989 în mod oficial ca PC să fie aleasă Preşedinte al A.Ş. din republică (regretatul martir al neamului românesc Gheorghe Ghimpu duce personal Decizia conducerii Frontului Popular la Prezidiul AŞ). Însă prin inerţie, astfel de probleme se rezolvau încă de C.C. al PCM. Alte încercări în acest sens au fost sugerate în Parlament, pe la sfârşitul anilor ’90, de către acad. Mihai Cimpoi. Însă Blocul Democratic din Legislativ de acum era în destrămare.

- Prim vicepreşedinte al Frontului Popular (1989-1990). La iniţiativa lui Gheorghe Ghimpu, susţinută de Petru Soltan, în Grădina Catedralei devastate  se convoacă un mare miting cu ocazia Revoluţiei din România. Era lume peste lume. Prin cuvântul său, PC culege mai întâi strigăte, apoi ovaţii furtunoase. Elaborează Programul Electoral al Frontului Popular pentru alegerile parlamentare din 1990, în care se cerea şi autocefalia Bisericii, însă asta a fost nonconsiderată.

- Ales Membru al Prezidiului, Preşedinte al Comisiei pentru Ştiinţă şi Învăţământ ale Parlamentului R. Moldova (1990 – 1994). Primul act normativ al Comisiei respective în ceea ce priveşte utilizarea în R. Moldova a glotonimului „Limba Română” a fost elaborat şi semnat de PC. Act care n-a fost abrogat până în prezent. În acest răstimp, P. Soltan, având oferte de la Universităţile din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi de a accepta bursieri din Republica Moldova, trimite la Universităţile respective telegrame pentru a confirma prin semnătura rectorului şi a contabilului-şef numărul de burse disponibile. Reacţiile au fost unanime: bursele aparţin Ministerului Educaţiei al României, iar instituţiile respective dispun doar de locuri pentru bursieri. O sugestie extrem de importantă a venit din partea reputatului profesor de estetică de la Universitatea „Al. Ioan Cuza”, prietenul lui PC de pe timpul doctoranturii de la Universitatea „M.V. Lomonosov”, anii 1955-1958, Radu Negru (regretatul), vine cu o sugestie spontană să fie dus imediat la Bucureşti PC cu autovehicolul său la Adunarea Deputaţilor. A fost informat cu ofertele de locuri şi conţinutul telegramelor pe vicepreşedintele acestei Adunări, domnul Ionel Roman. Agitat şi Domnia sa, spune că a doua zi, la ora 10 va convoca o şedinţă a tuturor miniştrilor din România şi a reprezentantului Patriarhiei. Aşa şi a fost. Dl Ionel Roman, deschide şedinţa şi zice: „Mai departe va conduce adunarea Dl ministru Soltan din Republica Moldova (RM)”. „Ministrul” punând la curent onoratul auditoriu cu ofertele şi telegramele respecte, cei din sală strigă unanim: „Domnule Ministru, o întrerupere de jumătate de oră!”. După acest repaus s-a constituit un proiect de Memoriu pentru Guvern, în care Adunarea Deputaţilor propune Guvernului României să se acorde 1000 burse preuniversitare, 1000 – universitare, inclusiv la ministerele de forţă. Erau necesare si burse pentru Diplomaţie (25 burse PC le-a obţinut de la directorul respectiv, care îi propune acad. Petru Soltan să fie responsabil de selectare a 25 de persoane cu studii în jurisprudenţă). În plus s-au mai propus 600 burse lunare pentru doctorantură, perfecţionarea profesorilor şi a primarilor din RM, 15 burse pentru teologie.

- La Congresul II al Frontului Popular, PC fiind în prezidium cu o declaraţie argumentată părăseşte p.c. Peste 300 dintre delegaţi (Palatul Naţional) i-au urmat exemplul PC. Mai târziu P.Soltan era acuzat că nu a depus în mod oficial carnetul de membru de partid, chipurile, dânsul e prudent. De fapt, PC l-a aruncat în arhiva personală în care se află toate actele de pedeapsă ale acesteia.

- Pentru 6 august, 1990, Domnul Nicolae Matcaş şi PC sunt invitaţi la Ministerul Educaţiei în scopul semnării "Inţelegerii..." de acordare RM ale burselor indicate, cu excepţia celor de la teologie. P. Soltan încă n-avea vehicol ca Preşedinte de Comisie şi s-a folosit de cel al Dlui Nicolae Mătcaş. Intervenţia PC pentru bursele respective a ţinut până în 1995, după care s-a ocupat de bursele acordate doar pentru absolvenţii din Transnistria, inclusiv până în 2010. Motivele pot fi bănuite: Puterea s-a strecurat în alte mâini.

- La iniţiativa PC, Domnul Mătcaş, invită un grup de experţi în frunte cu Ministrul Cercetării dl Palade, pentru a găsi o formă onorabilă de susţinere a ştiinţei în RM. S-a rezolvat în formă de contracte. Au fost turnate miliarde şi miliarde de lei româneşti. Responsabil pentru coordonare în RM a fost propus regretatul academician Sergiu Rădăuţanu. Aceste investiţii au ţinut până la decesul acestui nobil academician, membru de onoare al Academiei Române. Cu ajutorul Conducerii României PC constituie Comisia Naţională UNESCO în RM. Apoi PC se implică în legitimarea multor alte Instituţii, precum ar fi „Fundaţia SOROS”, ASEM, ULIM, „Prometeu”, Asociaţiei „Transnistria”, etc. PC a sesizat posibilitatea retranslării canalului TVR1 pe teritoriul R. Moldova, personal discutând problema cu prim-ministru României. Apoi iniţiativa de rezolvare revine dlui Valeriu Matei.

- Profesor la Universitatea de Stat din Chişinău (1987 – februarie, din 1990 – prin cumul până în 1994).

- Colaborator şi conducător ştiinţific al laboratorului „Optimizare discretă”, USM (1994 – 2010).

- Şef de laborator „Modelarea matematică şi optimizare” (din 01.02.10 - prezent).

Membru al Comitetului Naţional pentru Premii în domeniul ştiinţei şi tehnicii (1974 – 1998).

- Preşedinte al Asociaţiei de Cultură şi Drept „Transnistria” (1992 – prezent).

- Preşedinte de Consiliu pentru susţinerea tezelor de doctor, USM (1998 – prezent).

- Preşedinte al Consiliului Ştiinţific al Bibliotecii Naţionale (2000 – prezent).

- Preşedinte al Colegiului de redacţie Calendarul Naţional din Republica Moldova (2001 – prezent). Ediţie trimisă la marile biblioteci ale Lumii.

- Membru al Consiliului Ştiinţific „Fundaţia Universitară Marea Neagră" (1992 – 2000).

- Profesor onorific al Universităţii Economice „Petre Andrei” (Iaşi, 2001).

- Membru al Fundaţiei „Petre Andrei” (Iaşi, 2001), etc.

- Ales membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2003), fără a depune cerere şi în lipsa PC.

- Ales membru de onoare al Academiei Române (2003), fără a-şi da acordul, la propunerea Filialei Iaşi.

Laureat al Premiului Naţional în domeniul ştiinţei şi tehnicii (2004), diploma nr.1 – în urma numărului maximal de voturi (în secret).

 

INVITAŢII

 

Participant cu discursuri la diferite congrese, simpozioane, seminare, inclusiv la Moscova, Petersburg, Kiev, Mensc, Taşchent, Novosibirsc, Tbilisi, Erevan, Tallin, Vilnus, Ialta, Batumi, Varşovia, Bratislava, Budapesta, Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Varna, Berlin, Drezda, Chementz, Jllmenau, Iena. Invitat pentru a ţine prelegeri la Moscova, Tbilisi, Erevan, Minsc, Berlin, Drezda, Chementz, Jllmenau, Halle, Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi. O invitaţie prestigioasă a avut din partea Universităţii din Marsilia (septembrie, 1998) – cu o asigurare substanţială financiară.

 

În februarie 1992 – membru delegaţiei oficiale în Franţa în frunte cu Preşedintele republicii Mircea Snegur – la invitaţia preşedintelui François Mitterrand. La întrunirea cu Preşedintele Parlamentului Francez, P.C. formulează problema lipsei de manuale şcolare în R. Moldova pentru limba franceză. Reacţia a fost pozitivă şi rapidă în ceea ce priveşte expedierea manualelor. Ulterior Prim Ministru Franţei trimite la Chişinău un consilier de al său pentru a afla necesitatea altor materiale didactice în problema educaţiei, ce ţin de limba respectivă.

 

REZULTATE  ŞTIINŢIFICE  MAI  IMPORTANTE

1)    Defectul aplicaţiei unui compact în poliedrul topologic. Problemă rezolvată integral cu indicarea formulei defectului.

2)    Fondatorul teoriei d-convexităţii, care acoperă teoria clasică a convexităţii.

3)    Fondatorul bazelor Topologiei algebrice a relaţiilor multi-are, indicând aplicaţii practice nontriviale.

 

PUBLICAŢII

 

Circa o sută cincizeci – în domeniul matematicilor pure şi celor aplicate, inclusiv monografia (în cooperare) Exursion into Geometry Combinatorial, Editura transnaţională Springer, 1997, 420 p. Peste treizeci de lucrări publicate şi reproduse în străinătate, circa 20 – în SUA.

Peste o sută – în domeniul publicisticii, inclusiv cărţile La porţile Babilonului, ARC, 2001, 380 p.; Ieterele, ed. "Paul Mihail", 2006, 70 p.; Transnistria, lacrima mea, ASEM, 2006, 218 p.

 

SUPRAVEGHERE POSTUNIVERSITARĂ

 

24 (douăzeci şi patru) doctori şi doctori habilitaţi, inclusiv câte 2 din Germania, Polonia, Siria.

 

BibliografiA

cu privire la persoana în cauză

 

1.    Бородин А.И., Бугай А.С., Выдающиеся математики, Киев, 1987.

2.    Боголюбов А.Н., Математики, Механики, Киев, 1983.

3.    Болтянский В.Г., Гохберг И.Ц., Теоремы и задачи комбинаторной геометрии, Москова, 1965.

4.    Сергиенко, Математические Модели и методы решения задач дискретной оптимизации, Киев, 1985.

5.    Mitrofan Ciobanu, Viorel Barbu, Radu Miron, Yuri Reabukhin, Gherghe Duca, Gheorghe Rusnac şi al. „Academician Petru Soltan – 70 years”, Buletinul AŞ a R.M., Matematica, Nr.3 (37), 2001.

6.    Foaie MATEMATICĂ, nr.3, Chişinău, 2001.

7.    RECREAŢII MATEMATICE, Iaşi, 2002.

8.    Ciobanu Mitrofan, Miron Radu, Structuri matematice moderne şi aplicaţiile acestora (Analele Ştiinţifice, Facultatea de Matematică şi Informatică, USM, vol.5, Chişinău, 2003).

9.    Выдающиеся сотрудники и выпускники кафедры (Из истории кафедры высшей геометрии и топологии МГУ, http://higeom.math.msu.su/history, accesat 27 noiembrie 2009).

10. B. M. Gruber, I. M. Wills, Handbook of Convex Geometry, Volume A, B, North-Holand, 1993, Amsterdam-London-New York-Tokyo.

11. Rolf Schneider, Convex bodies: The Brunn-Minkowski Theory, Cambridge, University press, 1993.

12. Janos Pach, New Trends in Discrete and Computational Geometry, Springer-Verlag, Berlin, Heidelberg-New York-London-Paris-Tokyo-Hong Kong-Barcelon-Budapest, 1993.

13. V. Boltyanski and I. Gohberd, Stories about covering and illumination, New Arch, Wisk, 13 (1995).

14. Болтянский В. Г., Баладзе Э. Д. Проблема Секафальви-Надя в комбинаторной геометрии, Москва, 1997.

15. ENCICLOPEDIA Marilor Personalităţi din Istorie, Ştiinţă, Cultură Românească de-a lungul timpului şi pretutindeni, vol.VI, A-Z, Bucureşti, 2005, pp.355-357, şi altele;

16. Dorina Rusu, Membrii Academiei Române, 1866/2003, Dicţionar, Editura Enciclopedică a Academiei Române, Bucureşti, 2003, p.775 (este şi o nouă ediţie) etc.

 

Academician Petru Soltan - Viaţa, opera şi activitatea ştiinţică

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com