Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

 

Politraumatismele prin accidente rutiere

 

Interviu cu dna. dr. Steliana Constantinescu,medic primar medicină de urgenţă,specialist ATI,Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf.Pantelimon”

 

Beatrice Cioba

 

Pietoni sau conducători auto, cu toţii suntem supuşi riscului de a ni se întâmpla, la un moment dat, un accident  rutier.Şi cum ne apropiem de vară când bucuria concediilor sau tentaţia unei viteze peste limitele legale, cresc considerabil ne-am gândit să realizăm un interviu cu unul dintre cei mai buni medici din România, specializat pe medicină de urgenţă-dna. dr Steliana Constantinescu, medic primar Medicină de Urgenţă la Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf.Pantelimon” din Bucureşti..

 

Doamna doctor, asistăm la o epidemie „traumatică” în ultimii ani. Care credeţi că ar fi cauzele acestei statistici în creştere?

 

Politraumatismele prin accidente rutiere reprezintă principala cauza de mortalitate sub 40 ani. Principalele cauze ale severităţii accidentelor rutiere sunt:gradul scăzut de utilizare a centurii de siguranţă, viteza neadaptată la drum, şofatul imprudent, traversarea neregulamentară, lipsa de experienţă a conducătorilor auto, alcoolul la volan şi mai nou, consumul de droguri.

 

Aceste politraumatisme pot fi clasificate în mai multe categorii. În funcţie de ce se face această clasificare?

 

Politraumatismul constă în afectarea a cel puţin două regiuni anatomice dintre care cel puţin o leziune este cu risc vital.

Clasificarea anatomică presupune existenţa în cadrul politraumatismelor a asocieri-lor de leziuni. Clasificarea etiopatogenică include mecanismul lezional (compresie, tăiere, strivire, etc.) iar cea fiziopatologică presupune prezenţa tabloului de insuficienţă respiratorie acută, insuficienţă cardiocirculatorie sau ambele.

Trebuie să acordăm o atenţie deosebită situaţiilor particulare, cu potenţial letal :obstrucţia de căi aeriene, pneumotoraxul sufocant, hemotoraxul masiv, ruptura de trahee, esofag, vase mari, tamponada cardiac şi leziunile pulmonare acute, posttraumatice.

 

Ce trebuie făcut în etapa prespitalicească, în cazul unui politraumatism?

 

Abordarea de urgenţă în prespital a pacientului politraumatizat este reprezentată de evaluarea rapidă a starii de conştienţă, a respiraţiei şi a circulaţiei. Dacă victima este în stop cardiorespirator (SCR), se iniţiază rapid măsurile de resuscitare cardiopulmonară si cerebral (RCP) conform Protocolului ERC din 2010.

Trebuie menţionată importanţa intervenţiei rapide şi cu echipament de specialitate, în astfel de cazuri. Dacă vorbim despre descarcerare, în accidente rutiere, pacienţii politraumatizaţi trebuie mobilizaţi şi transportaţi cu multa grijă pentru a nu agrava leziunile deja existente şi pentru a creşte şansele de supravieţuire şi recuperare. Timpul este esenţial- fiecare minut fără asistenţă medicală poate însemna o leziune ireversibilă pentru victimă.În medicina de urgenţă prima ora scursă de la un eveniment traumatic este numită şi ‘‘ora de aur’’; este ora în care pacientul poate fi salvat prin tratarea leziunilor potenţial cauzatoare de moarte imediată şi prevenirea complicaţiilor ce pot ucide la distanţă. Lipsa personalului pregătit pentru astfel de intervenţii sau a echipamentelor necesare pot avea consecinţe dramatice. Nu trebuie neglijat rolul martorilor care pot face diferenţa prin simplul apel la numărul naţional de urgenţă.

 

Ce ar trebui să ştie cei care nu sunt medici dar care pot fi martori la un accident şi care ar fi bine să poate oferi primul ajutor, într-un mod pertinent?

 

În cazul pacienţilor traumatizaţi foarte important este să ştim exact ce trebuie şi ce nu trebuie să facem. Orice greşeală comisă poate agrava starea pacientului. Cunoaşterea şi aplicarea unor măsuri şi proceduri simple, de prim ajutor, la locul accidentului, pot reduce consecinţele accidentului şi pot chiar salva vieţi.

Primul ajutor în cazul unui politraumatism acordat de un martor trebuie să înceapă cu apelul la 112 sau numarul de urgenţă, din regiunea respectivă. Dacă victima poate vorbi este bine ca martorul să o liniştească, să întrebe dacă o doare ceva, dacă sângerează şi să îi fie alături până la sosirea ambulanţei.Dacă victima nu este conştientă se pot evalua respiraţia şi pulsul central.În caz de SCR pot fi începute manevre de resuscitare.

Atenţie! Orice persoană care a suferit un traumatism trebuie mobilizată cu grijă; în caz contrar o leziune gravă poate deveni o leziune cauzatoare de moarte. De asemenea, să nu uităm că salvatorul NU trebuie să se expună la pericole; deci fără acte eroice pe o stradă circulată sau lângă un autoturism care stă să explodeze.

 

Odată victima ajunsă la spital, ce conduită terapeutică se impune astfel încât pacientul să nu fie supus niciunui risc suplimentar ?

 

Odată ajunsă la spital, victima devine pacient într-un sistem complex de evaluare clinică, paraclinică şi radiologică al cărei rezultat poate fi intervenţia chirurgicală de urgenţă sau internarea în secţia de Terapie Intensivă.

Familia pacientului sau martorii evenimentului pot oferi informaţii preţioase personalului medical, mai ales dacă victima este inconştientă şi nu poate povesti ea însăşi ce s-a întâmplat. Alte amănunte, precum bolile de care suferă, alergii la medicamente sau tratamente pe care le urmează, pot completa tabloul cazului, oferind medicilor posibilitatea de a lua cele mai bune decizii pentru pacient în timp cât mai scurt.În lipsa acestor informaţii medicii se bazează pe protocoale şi pe indiciile date de mărcile traumatice şi constante precum tensiunea arterială şi eficienţa respiraţiilor.

 

Anamneza în astfel de situaţii se realizează mai greu. Ce recomandari faceţi dvs. ca medic, în acest sens?

 

Anamneza este prin definiţie discuţia medicului cu pacientul pe seama acuzelor acestuia din urmă.Dacă pacientul ne poate spune ce s-a întâmplat, este foarte bine. Dacă însă este confuz sau chiar inconştient,lucrurile acestea ne orientează şi ne spun cât de gravă este cu adevărat situaţia. Date suplimentare se pot obţine de la martorii evenimentului.

 

Care pot fi consecinţele în urma unui politraumatism pentru cel afectat?

 

Cei mai norocoşi dintre pacienţi pot suferi doar contuzii, care se vindecă în general fără deficite. Rămâne însă drama emoţională pe care nici o persoană implicată într-un accident rutier nu o poate uita.În cazul traumatismelor şi politraumatismelor consecinţele pot fi din cele mai grave. Decesul poate surveni pe loc, în momentul accidentului, la puţin timp după, datorită gravităţii leziunilor sau la distanţă, din cauza complicaţiilor. Perioade lungi de spitalizare în terapie intensivă, operaţii chirurgicale de mare risc şi recuperări medicale dificile îi asteaptă pe toţi aceia care au suferit politraume.O parte din pacienţi rămân cu infirmităţi, sechele, deficite, inclusiv cognitive, pentru tot restul vieţii.

 

Se poate vorbi de profilaxie, în cazul politraumatismelor?

 

Din păcate nu s-a inventat un vaccin care să prevină accidentele rutiere, însă există un set de măsuri simple prin care putem evita aceste tragedii. În primul rând centura de siguranţă trebuie cuplată de fiecare dată, chiar şi la locurile din spate; la o viteză de 50 km/h, în cazul unui impact brusc, frontal, victima fără centură din spatele unui autoturism poate fi proiectată prin parbriz, într-o fracţiune de secundă. Fiecare dintre noi, înainte să plece la drum, trebuie să se asigure de o stare tehnică corespunzătoare a autoturismului; trebuie condus preventiv, adaptat la condiţiile de drum şi neapărat odihnit! Consumul de alcool, droguri şi urcatul la volan reprezintă premisele unei tragedii. Atenţie şi la telefonul mobil- fără conversaţii (decât cu sistem hands free) şi mai ales fără mesaje text.

Un accident schimbă totul în viaţa celor implicaţi şi pentru familiile acestora.Gândiţi-vă la toate lucrurile pe care vreţi să le faceţi, la toate persoanele pe care vreţi să le vedeţi, la toate locurile pe care vreţi să le vizitaţi; nu lăsaţi să stea între voi şi visele voastre, un accident stupid.

 

Beatrice Cioba

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Revista Agero ® ist ein Markenprodukt von NewAgero, Deutschland

Chefredakteur: Lucian Hetco (Deutschland). Stellv.Chefredakteur - Maria Diana Popescu (Rumänien). Redakteure: Ion Măldărescu, Cezarina Adamescu (Rumänien)