HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

„Religia ne situează peste ultimele speculaţii ale ştiinţei”

Marian Ghiţă - Directorul Bibliotecii Municipale din Curtea de Argeş

 

Seria: Dialoguri privilegiate

Diana Popescu, Agero

 

Preocupat de soarta cărţilor, dependent deopotrivă de ele, cu puţine păcate şi prejudecăţi împotriva tezelor politice actuale, domnul Marian Ghiţă este intelectualul sincerităţii absolute, resemnat la a fi un grad legitim, un factor de civilizare culturală a locului şi nu numai,  un episod marcant din istoria instituţiei pe care o conduce de ani mulţi. Domnia sa rămîne departe de oamenii complice ai prezentului - cei care recurg la ei fără artă - şi manifestă un ataşament onorabil faţă de cauza intelectuală a vremii. Dacă ar fi să-i dau crezare lui Sainte–Beauve, portretul său spiritual, conturat şi de răspunsurile de mai jos, mă duce cu gîndul la amestecul Bellarmin şi Voltaire, un teolog şi un cărturar. Citindu-i creaţia poetică simţi adierea unor parfumuri de salon din vremurile apuse, sau urgenţa unei pledoarii de dragoste, adolescentină.

 

MDP: „Sărac, uitat de toţi/ cu hainele cernite/ mă sprijin de stâlpul căsuţei mele sfinte...” Frumoase versuri scrieţi, domnule Marian Ghiţă! Mi-ar plăcea să creionaţi atmosfera în cadrele căreia cuvântul a devenit semn al atitudinii şi transferului de suflet -  treptele creaţiei poetice, ca subiect al creaţiei.

 

Marian Ghiţă: Eu, în destin, mi s-a părut că umblu desculţ prin partea opusă norocului, cu un dualism inseparabil de rebeliune şi sensibilitate, vulnerată în relaţiile cu oamenii, care însă nu şi-a putut domina pornirile consumate în raporturile cu natura. Şi atunci împotriva sufletului, a cugetului, am simţit până la marginea senzaţiei poezia destinului – până la limita limitată a existenţei. Din buzele strânse pe dinţii încleştaţi, ieşeau cuvintele care mă auzeau; mi se părea că mă auzea şi altul şi altul... Pe atunci student al Institutului Politehnic Iaşi, mi se părea că viaţa e o femeie necunoscută, frumoasă foc, care îmi vorbeşte pe un vals ameţitor şi numai după o jumătate de tură sunt fără suflare în braţele ei. Era în fapt dansul avânturilor repezi, scurte şi trecătoare, şi mă adăposteam iute sub acoperământul din casa „Pobor”, la „Convorbiri Literare”, cenaclu unde se adunau condeiele mari ale „ieşilor”. Era aceeaşi casă în care se ţineau şedinţele la „Junimea” în vremea lui Maiorescu. Acolo am cunoscut nume mari ale literaturii: Lucian Vasiliu, George Ceauşu, Emilian Marcu, Viorel Arhire, Valeriu Gherghel, etc. Mi-am dorit dintotdeauna să fac şi din Curtea de Argeş un Iaşi al culturii.

 

MDP: Din 1992 şi pînă în 2001 aţi funcţionat ca director la Casa de Cultură, în 2002 fiind numit director al Bibliotecii Municipale. Laureatul de ieri al atîtor concursuri, printre care şi a concursului „Virgil Carianopol”, a renunţat definitiv la poezie?

 

Marian Ghiţă: Selecţionat pentru perfecţionare într-un domeniu nou impus de Uniunea Europeană - „Educaţia culturală a adulţilor”, am ales să fiu aproape de carte. Datorez foarte mult doamnei Ellionor Haase, actualmente secretar general al Asociaţiei Europene pentru educaţia adulţilor din Bruxelles, care în octombrie 1995 m-a trimis la Chicago, la o bursă de perfecţionare prin programul PHARE. Întors acasă, împreună cu municipalitatea şi omul de afaceri, de altfel om de presă şi de cultură, doamna şi poeta Viviana Ilea, am iniţiat o serie de acţiuni culturale menite să adauge şi să învioreze viaţa spirituală din Cetatea Domnească. Zestrea bibliotecii numără peste 61 mii volume, plus 4000 în limba franceză şi prin toate demersurile mele de moderniyare a instituţiei, mă străduiesc să retrezesc gustul pentru lectură de la copii până la adulţi, sediul bibliotecii fiind de asemenea locul de întâlnire al cititorilor şi iubitorilor de artă cu scriitori contemporani, artişti plastici, oameni de cultură. Colaborez excelent şi m-am bucurat tot timpul de sprijinul primarului Constantin Nicuţ, de formaţie profesor, şi neapărat om de cultură, cu Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu”. Mai nou mă zbat pentru modernizarea şi informatizarea serviciilor şi pentru recunoaşterea rolului bibliotecii în viaţa comunităţii.

 

MDP: De la poezie şi carte la religie. Petre Tuţea enunţa religia ca fiind un principiu uniformizator al speciei umane. ”Religia e singura care transformă poporul într-o masă de oameni culţi”, spunea….

 

Marian Ghiţă: O societate, în speţă o naţiune are o anumită structură sufletească colorată de anumite tonalităţi: religie, cultura, social, economic, tradiţie şi se defineşte neapărat prin grupul de valori în care crede şi care este de fapt idealul de viaţă. Ne-am născut creştini ca naţie, şi religia ne situează peste ultimele speculaţii ale ştiinţei, prin adevărul unic pe care îl deţinem: Dumnezeu. Petre Ţuţea care îmi e la fel de drag ca şi dumneavoastră, spunea că a fi creştin „înseamnă a coborî Absolutul la nivel cotidian”. Dar cultura are şi ea rolul său hotărâtor în dezvoltarea personalităţii originale şi libere a individului. Generaţia prezentă îşi manifestă crezul în revendicări cosmopolite, oscilaţii, contradicţii, apărând aşadar unul dintre elementele definitorii ale omului modern: libertatea spirituală cu influenţe variate, din variate culturi şi religii ale lumii.

 

MDP: La întrebarea lui E. Kant „ce trebuie să sper? ” ce ne răspunde poetul, Marian Ghiţă?

 

Marian Ghiţă: În actualul context, o nouă viziune, opusă măcar în aparenţă, o privire mai atentă faţă de cultură, corelarea fenomenelor de organizare culturală, urmând desigur tradiţia. Sper într-un sistem macro şi micro suportabil, compatibil cu demnitatea umană, în care să primeze mai mult factorul om, competiţia de valori, ... şi o carte a mea cu poeme de ieri şi de azi.

 

Diana Popescu în dialog cu Marian Ghiţă – Director Biblioteca Municipală Curtea de Argeş

www.agero-stuttgart.de

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com