Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

Florin MarinescuRECVIEM PENTRU

CYCAS REVOLUTA

 

Florin MARINESCU

Comentarii de la cititori

 

 

E tolba de speranţe - goală-puşcă,

Mi s-a tăiat din start întreg avântul...

Mai sorb din cupa cu amar o duşcă,

Şi, frate cred că-mi este doar cuvântul.

Şi, poate, în curînd... numai pământul.

 

Se zice despre mine, că sunt un tip ambiţios şi încăpăţânat. Alţii, spun asta chiar mai puţin politicos. Mi-a plăcut dintotdeauna să mă pierd prin păduri, să fiu în mijlocul verdelui - al copacilor mai ales... Aceştia dau întotdeauna un fel de linişte, pe care ţi-o pot picura în suflet dacă ştii să-i priveşti, să-i iubeşti.

 

Fugile mele prin păduri, evadările mele în verdele crud-albastru, s-au rărit şi împuţinat în ultimii zece ani - ba chiar au disparut de tot! Şi-atunci, mi-am adus verdele'n casă! Ştiţi - poate veni şi muntele la Mahomed, dacă invers nu se mai poate. Am făcut o pasiune din creşterea şi înmulţirea plantelor - exotice mai ales.

 

Problema asta cu exoticul îmi cam dă de gândit câteodată! Exoticul este ceva neobişnuit localizării geografice în care te afli la un moment oarecare al existenţei. Vreţi exemple? Va pot da şi exemple! Pentru prietenul meu George, român stabilit la Sydney – Australia, exotic este leuşteanul, pentru mine, român din Alexandria, exotic este eucaliptul. Deoarece nu am putut să cresc în micul meu apartament un eucalipt, am optat pentru ceva mai mic, ceva verde din familia Cordyline Australis. Apoi am achiziţionat plante exotice originare din Brazilia - Haevea brasiliensis - arborele de cauciuc, am deasemenea, câţiva pui de palmieri, cactuşi, ficuşi, măslini, curmali, yucca, dracaena, calathea, monstera deliciosa, brakikiton, beaucarnea, orhidee, s. a.

 

Îmi doream de foarte mult timp să îmi beau cafeaua şi să-mi răsucesc ţigara la umbra palmierului, sau a maslinului - şi sunt tare mâdru şi bucuros că pot face asta acum, în casă la mine! Să nu vă închipuiţi că e totul aşa de simplu! Nu e de loc uşor, să creşti aceşti copii exotici în condiţii climatice diferite de cele de unde îşi trag obârşia, să le faci să se adapteze şi să supravieţuiască în condiţiile mizerabile dintr-un apartament de bloc cu două camere, unde în timpul iernii îmi văd propria respiraţie sub forma aburului atunci când temperatura nu depaşeste 12-15 grade celsius. Am pierdut în felul acesta, minunate exemplare din colecţie, obţinute destul de greu şi de care m-am ataşat trup şi suflet. Uneori, iarna, când frigul se'ntrece cu gluma, le pun muzică să asculte. Simt că cel mai mult le place „primavara” anotimpurilor vivaldiene!

 

DE CE CYCAS? Cu câţiva ani în urmă, răsfoind albumele cu plante exotice pe care mi le-aş fi dorit, ochii mi-au căzut pe un cycas. Este fascinant... Este superb! şi este foarte scump. Era sfârşit de februarie, în martie, venea ziua mea, şi mi-am zis că dacă aş face efortul să renunţ la pensia mea pe două luni, mi-aş putea cumpăra unul ca să-mi fac o bucurie. Am dat câteva telefoane la magazinele de specialitate din capitală. Primele două mi-au spus că nu-l au, la al treilea, însă, am avut mai mult noroc! De fapt nici acolo nu-l aveau, dar mi-au spus că au posibilitatea să-l procure!

 

Doamna de la telefon - patroana magazinului, după ce m-a chesionat şi m-a tras un pic de limbă, a făcut o pauză de 10-20 de secunde şi m-a întrebat: „…Domnu' Florin... îmi puteţi face bucuria de a vă oferi aceasta plantă din partea mea şi-a magazinului meu?” I-am spus doamnei că nu-i frumos să glumeşti cu-aşa ceva, dar de fapt, nu era vorba de nici o glumă la mijloc. Dânsa vorbea cât se poate de serios! Mi-a cerut numărul de telefon. I l-am dat! Nu-i venea să cred... Peste două zile, mă sună aceeaşi doamnă, să-mi spună că sora dumneaei, care locuieşte în… Alexandria, mă cunoaşte, şi chiar a lucrat o vreme în acelaşi loc de muncă cu mine. Mică-i lumea Doamne!

 

Vreau să vă mai spun că de ziua mea, doamna din Bucuresti, mi-a adus planta mult-dorită, cycas-ul drag, acasă la mine, fiind însoţită de soţul şi sora domniei sale. Acest fapt m-a impresionat profund. Erau nişte OAMENI care cu câtva timp în urmă, habar nu aveau că exist. Da, erau OAMENI pe care trebuie să-i scriu cu majuscule! Am ramas prieteni şi-n ziua de azi. Acei OAMENI mi-au adus în dar un CYCAS REVOLUTA! Mi-era atât de drag cycas-ul ăla...

 

Din păcate, peste a doua iarnă, n-am mai reuşit să-l trec... A murit în braţele mele, treptat, treptat, încet-încet, după doi ani de tovăraşie, stingându-se ca o lumânare care-a ars prea repede... A murit în braţele mele - din cauza frigului - încercând parcă să-mi arate cât de neputincioşi putem fi noi oamenii uneori...

 

A murit, lăsând în urma lui un gol ... plin de tristeţi adânci. Nu l-am uitat niciodată! Câteodată, când la un cenaclu literar mai produceam câte-o lucrare, obişnuiam să mă semnez „Cycas”, ca un omagiu adus acelui arbust minunat!

Adunându-mi scrierile, materiale literare, proză, poezie, imagini fotografice, m-am gândit să scot o carte, sau să-mi fac o revistă personală pe internet, dar am fost în dilema ce nume să-i dau! În subconştient parcă cineva îmi şoptea: „cycas, cycas…!” Am optat pentru a doua variantă! Parcă era mai ieftină! Şi astfel această revistă electronică a ajuns să se numească „CYCAS” ! Nu am numit-o şi „revoluta” deoarece nu cred că va produce vreo revoluţie! …dar oricum va aduce aminte de cycas-ul mult iubit! Nu e vorba numai de sentimentalism ci de dorinţa de a crea o legătură transcedentală între cele două.

 

Cycas Revoluta – este declarat de botanişti o relicvă vie, este o punte de legatură între trecut şi prezent, ceva la limita dintre doua chestii incredibil de alăturat... este strămoşul comun al bradului şi-al palmierului. Cu toate că a creat multe familii de plante, şi-a pastrat totuşi identitatea intactă, neputând fi influenţat şi schimbat, nici de condiţiile climatice, geografice, evolutive, etc. În ultimele 14 milioane de ani, n-a evoluat nici un pic! Adică creşte şi-acum, ca şi-atunci... Este impresionant! Eu l-aş numi o legendă vie!

 

Florin MARINESCU

07:07 12MAR 2002

Alexandria

 

.......................................................................

 

 

Revista electronică „CYCAS” a supravieţuit tot atât ca şi arbustul „cycas” descris mai sus. Adică doi ani! Pe Florin Marinescu, alias „cycas” l-am cunoscut la „Cenaclul literar Agora”, cenaclu în limba română găzduit pe internet. Mult timp nu mi-am dat seama că Florin e diferit de ceilalţi agoreni. Până când nu mi-a trimis o poză, care de fapt tot eu i-am cerut-o! Voiam să-l cunosc, ne împrietenisem deja. Când am văzut poza am fost bolnav trei zile!

Florin Marinescu, cel mai bun prieten al meu din mileniul al treilea, s-a stins din viaţă vineri 16 iunie 2006, în garsoniera sa din centrul oraşului Alexandria. Împlinise 50 de ani pe 12 martie. Filosof, poet, eseist, gânditor, om cu caracter integru, a lăsat in urma lui mulţi prieteni care îi vor duce dorul. O boala grea l-a făcut să fie „puţin diferit” de noi... aceşti veşnici nemulţumiţi ai soartei. Pe EL nu l-am auzit odată să se plângă!

Florin a trăit în ultimii de douăzeci de ani cu trupul mutilat de bisturiul doctorului, cu mâinile şi picioarele amputate. Suferea de o boala rară şi cruntă: „trombangeită obliterantă – Burger”. Doctori de la diferite spitale bucureştene l-au operat de peste 30 de ori. Au început cu o falangă de deget şi au continuat pâna nu au mai avut ce să-i mai taie. I-a ramas în schimb trunchiul şi capul, acel cap frumos de geniu. Dumnezeu l-a răsplătit în schimb cu o inteligenţă scripitoare. L-am vizitat în 2003! Am avut o zi superbă cu el! A fost o gazdă minunată! Ultimul e-mail care mi l-a scris a fost în data de 15 iunie a.c. Ştiti cum scria? Cu un creion cu gumă între dinţi. Şi pot spune că butona aproape tot atât de repede ca mine...

Odihnească-se în pace... 

 

George ROCA

Redactor AGERO

Sydney - Australia


-------------------------------------------
-- Formular: 'Parerea'
-------------------------------------------

1. Ce doriti sa ne transmiteti?:'mesaj'
2. Tema / articolul / autorul::'RECVIEM PENTRU CYCAS REVOLUTA- de florin marinescu'
3. Numele si prenumele Dvs.:'GHEORGHIU NICOLETA MADALINA'
4. Adresa Dvs. E-mail:'nicole_gerardfr@yahoo.fr'
5. Numarul Dvs. de telefon (fix):'0215698512'
6. Numarul Dvs de telefon (mobil):'0767847616'
7. Textul mesajului Dvs.:'Imi pare rau ce i s-a intamplat domnului Florin Marinescu - sunt oameni care poate ar merita sa traiasca 100 de ani si nu traiesc nici jumatate, eu am dat de dansul acum si de voi pentru simplu motiv ca astazi mi-am cumparat un pui de cycas, o plantuta minunata, nu prea stiam multe despre ea asa ca am cautat pe net.Nici nu credeam ca exista o astfel de planta , eu asa mi-am poreclit catelusa , o teckelita de 3 anisori , i spun chyca, si am vrut sa-i cumpar si o plantuta care sa o reprezinte.Florile sunt o pasiune pentru mine insa nu pot sa cresc foarte multe caci eu locuiesc intr-o garsoniera spre nord si am putina lumina.
Sper insa , asa cum catelusul meu m-a facut sa-l iubesc desi nu mi l-am dorit posibil ca si acest chycas sa fie un mic puiut de iubire verde acolo pe o masuta langa calculator.In septembrie plec in Franta la o bursa , pentru 3 luni , de pe acum ma gandesc cum ma voi descurca eu si la cine voi lasa in romania pe cele doua Chycas ale mele , ma bate gandul sa le pun in geamantan si sa le iau cu mine acolo , o sa-mi tina de urat si o sa-mi faca sa-mi amintesc de tara cand mi s-o face dor de ea.
Madalina Gheorghiu '
 


 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)