HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

SĂ-ŢI FIE SOMNUL LIN,

DOMNULE MĂLIN !

 

Paşcu  Balaci

 

Patria  cărţilor ce se impuţineză pe zi ce trece a mai pierdut un oştean  credincios: pe Constantin Mălinaş, omul care credea neabătut , asemenea marilor renascentişti ai lumii că „Litterae faciunt humaniores” (învaţătura, cultura, ne face mai umani).Vestea despre moartea sa ne-a îndurerat profund şi clopotele au răsunat în  inimile noastre, aducându-ne aminte că suntem doar „o vânare de vânt”.

 

L-am cunoscut pe  Mălinu  de pe vremea când era un simplu şi meticulos bibliotecar la biblioteca „Gheorghe Şincai” pe vremea când  ne citeam creaţiile la cenaclul instituţiei  înainte de l989. Anii au trecut, dar Mălinu  a ţinut drept drumul de la  liniştea bibliotecii la tumultul politic al agorei.  A fost director al prestigioasei instituţii, consilier local, editor al unei publicaţii deosebite de un profund patriotism „Familia noastră”, consacrată dialogului între românii” intra muros” si „extra muros”. A călătorit  pentru documentare la românii din afara granitelor ţării, de la Giula si Novi  Sad  la românii  insinguraţi din Maramureşul istoric şi chiar la acei din Crimeea, ca şi cum ar fi vrut să-i stropească pe toţi cu flacăra vie a unirii.

 

Doctor în filologie, iubitor de medalistica lui  Eminescu,   documentat luptător pentru recuperarea patrimoniului lui Emanuil Gojdu, Constantin Mălinaş ne-a uimit pe toţi în ultima parte a vieţii. A  scris mult dupa moartea soţiei sale ca într-un gest suprem de recuperare a intregii sale vieţi. Cărţile sale de poezie şi de proză şi le-a  lansat cu lume multă şi sufragii cinstite la Cenaclul baroului Bihor. Ultima sa carte însă, intitulată „Proza de transport ” şi-a lansat-o la Primăria din Marghita, alături de cei dragi lui, cei cunoscuţi din copilărie şi juneţe.

 

Scriitorul s-a întors în chip simbolic spre izvoare şi iată cum ultima sa carte a devenit o operă premonitorie înainte de a fi o operă care să surprindă  rătăcirile  oralitătii urbane şi stricării limbii române.  Constantin Mălinaş a fost, în sensul nemţesc al cuvântului  „ein bucherwurm” (un şoarece de bibliotecă), dar în sensul bun al denominaţiunii, un om care se retrage în himeră pentru a se întări pentru lupta cu realitatea de dincolo de zidurile reci ale bibliotecii. Ajuns în agora, Constantin Mălinaş a învins.  A păşit pe calea regală de la admirarea cărţii la facerea ei. Ceea ce nu-i putin lucru. Moartea lui este o pierdere  grea pentru intelectualitatea din Oradea şi din Bihor, după cum va fi şi o absenţă de neînlocuit pentru lucrăile cenaclului nostru unde a luat de atâtea ori cuvântul , fie în calitate de autor, fie în calitate de critic literar.

 

În semn de oraţie funebră, chiar dacă tânguirea noastră nu atinge dramatismul celor ale lui Bossuet, la căpătâiul  celui dispărut dintre noi, plângem cu acest sonet despre omul iubitor de carte aleasă şi ziditoare de spirit şi simţire:

 

Șpalturile sparte

 

Din spuma carei Mări, apari, Tu, Carte

Cu ochii grei de plumb, Tu, Făt Frumos

Plângând cu litere, pe Criş, în jos,

Varadiei cu şpalturile sparte.

 

De Tine, numai moartea  mă desparte.

Tiparniţa e un concert duios,

Ca mersul Domnului cel Viu, pe jos,

Mustrare blândă a  Măicuței Arte.

 

Precum un panaceu mi-astâmperi chinul,

Mă faci mai tare şi mai bun, mai drept,

Mă-mbeţi în nopti târzii, mai rău  ca vinul

 

Dar dup-orgie, sunt mai înţelept,

Căci schimb într-un surâs candid, suspinul,

Ce mi se-mplântă, deseori, în piept...

 

Dumnezeu să te aşeze la dreapta Sa, iubitor şi slujitor al Cărții!

 

Pascu  Balaci, avocat - Preşedintele Cenaclului  literar al Baroului Bihor

Membru al Uniunii Scriitorilor din România

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com