HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

 

Sănătatea, la îndemâna noastră

Interviu cu Dr. Crenguţa Sorina Şerboiu

 

Beatrice Cioba

 

Pentru a preveni instalarea unor afecţiuni  de la cele mai uşoare forme, până  la cele mai grave, începând cu anii  adolescenţei  şi până la bătrâneţe, medicii recomandă doamnelor şi domnişoarelor să îşi facă  anual controale genito-mamare în scopul păstrării unei stări de sănătate cât mai bună, a organismului. Cu ajutorul dnei. dr. Crenguţa Sorina Şerboiu (foto stânga), doctor în medicină  şi  medic primar radiolog cu competenţă în senologie, la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti vom încerca să schiţăm un plan necesar de consultaţii, începând de la cele mai fragede vârste şi până la deplina maturitate,  plan pe care cititoarele noastre ar fi bine să îl respecte şi să îl urmărească astfel ca starea lor de sănătate sa fie menţinută în parametri optimi şi controlabili.

 

Dna. doctor Şerboiu, de la ce vârstă se recomandă a fi începute controloalele ginecologice?

 

Controlul ginecologic trebuie început încă de la pubertate.Medicul specialist ginecolog trebuie să facă o anamneză prin care să se asigure de regularitatea ciclurilor menstruale, de acest lucru depinzând fertilitatea viitoarei femei. Sunt anumite sindroame (cum ar fi: sindromul ovarelor micropolichistice) ale căror semne pot apărea încă de la pubertate şi care, diagnosticate din timp, pot beneficia de un tratament corespunzător. Este de asemenea important să dăm medicului nostru informaţii despre durata fazei menstruale (a sângerării), periodicitatea, abundenţa, asocierea sau nu a durerilor.Anamneza este urmată de un examen clinic al sânilor, aceştia suferind o dezvoltare caracteristică şi modificări fiziologice minime, în fiecare lună, sub influenţa hormonilor ovarieni, autoexaminarea sânilor fiind astfel indicată încă de la pubertate.

 

În ce anume constau controalele ginecologice, la vârsta de 17,18 ani ?

 

La aceasta vârstă se recomandă: - lunar: autoexaminarea sânilor şi anual: examen clinic- în cadrul consultului ginecologic plus ecografie mamară. Un consult ginecologic este obligatoriu imediat dupa începerea vieţii sexuale sau mai bine zis după primul raport sexual. Se realizează un examen clinic cu valve, însoţit de analiza citologică a frotiului vaginal (examenul Babeş-Papanicolau).Este de asemenea recomandată şi o ecografie transvaginală pentru evidenţierea aspectului organelor genitale interne: ovare, trompe uterine, uter şi col uterin.

 

Sunt aceste controale dureroase sau prezintă ele contraindicaţii?

 

În mod normal, la persoanele sănătoase, atât examinarea cu valve cât şi ecografia transvaginală nu sunt dureroase dar pot fi uşor neplăcute; în schimb, dacă există o afecţiune patologică locală (de exemplu o infecţie sau o inflamaţie ) ele pot provoca o oarecare durere. Aceste investigaţii nu prezintă contraindicatii, cu excepţia persoanelor virgine, la care nu se pot efectua iat cât priveşte ecografia mamară ea nu este dureroasă şi nu are nici contraindicaţii. Doamna doctor cum se face, într-un mod corect, autoexaminarea sânilor?

 

Autoexaminarea sânilor este o metodă de depistare precoce a cancerului de sân. Ea poate începe încă de la pubertate şi se efectuează lunar, în primele 10 zile ale ciclului menstrual. Metoda constă în examinarea sânilor în oglindă, urmată de palparea acestora ; se palpează sânul drept cu mâna stângă şi cel stâng cu mâna dreaptă (este de preferat ca mâna să fie udă şi cu săpun pentru că aşa alunecă mai bine pe sân).

 

Ce examene se recomandă a fi făcute după vârsta de 20 de ani, prilej cu care o să vă rog să trecem în revistă învestigaţiile necesare pentru fiecare grupă de vârstă?

 

Dupa vârsta de 20 de ani  se impun :-lunar : autoexaminarea sânilor ; -anual : examen clinic/ consult ginecologic ; -anual : screening prin ecografie mamară. După vârsta de 35-40 de ani se indică :-lunar : -autoexaminarea sânilor ;- anual : examen clinic/ consult ginecologic ;- la 2 ani: screening prin mamografie (depistează leziuni infraclinice) ;  +/- screening ecografic în funcţie de tipul de sân (pe un sân dens care apare opac –alb- mamografic, nu putem observa leziunile tumorale care de regulă apar tot opace –albe)

Dupa vârsta de 50 de ani sânii se urmăresc:-lunar : autoexaminarea sânilor ;-anual : examen clinic/ consult ginecologic ; -anual : screening mamografic ; +/- screening ecografic în funcţie de tipul de sân.

 

Pentru cele care nu cunosc foarte multe despre metodele de investigare o să vă rog să detaliem puţin cele trei tehnici: ecografia, mamografia, termografia, elastografia şi IRM-ul(imagistica prin rezonanţă magnetică)?

 

Ecografia mamară este o metodă nedureroasă şi neiradiantă de depistare precoce a cancerului de sân, metodă care utilizează ultrasunetele. Ea este utilă în explorarea sânilor denşi, a sânilor protezaţi, pentru caracterizarea suplimentară a leziunilor mamare suspecte, descoperite mamografic cat şi la ghidajul  ecografic al puncţiilor mamare pentru leziuni suspecte.

 

Mamografia este o metodă rapidă de investigatie, cu ajutorul razelor X, în urma căreia se obţin 4 filme ( 2 imagini pentru fiecare sân).Riscul de iradiere al unei examinări de acest tip este extrem de scăzut, doza de radiaţii folosită fiind foarte mică (echivalentă cu o radiografie pulmonară sau cu 10 minute de expunere la soare, fără sutien). Importanţa screeningului mamografic este în schimb covârşitoare, putându-se descoperi leziuni infraclinice care beneficiază de tratament conservator, cu vindecare completă.  Atât ecografia mamară cât şi mamografia se efectuează în primele 10 zile ale ciclului menstrual.

 

Termografia este o metoda modernă, neiradiantă şi nedureroasă, folosită ca metodă de investigaţie complementară altor tehnici imagistice (mamografia şi/sau ecografia mamară). Camera de termografie captează imagini ale obiectelor în domeniul infraroţu. Ca aplicaţie medicală, camera de termografie poate fi folosită pentru studiul gradientului de temperatură la suprafaţa corpului, cunoscându-se faptul ca un proces inflamator (ce apare secundar în cazul multor afecţiuni) este însoţit de o hipertermie locală. Având în vedere că în general formaţiunile tumorale au o vascularizaţie mai bogată decât cea a structurilor învecinate, exprimată printr-un focar termic la suprafaţa sânului, putem obţine informaţii calitative despre modificările existente, folositoare în actul de decizie medicală.

 

Elastrografia foloseşte ultrasunetele şi un software de prelucrare specifică a informaţiei ultrasonore. Ea constă în aprecierea calitativă a consistenţei tisulare şi deosebirea tumorilor maligne de cele benigne pe baza coeficientului de deformare care este diferit în funcţie de substratul histologic. Calculul coeficientului de elasticitate pentru diferite ţesuturi este reprezentat în « timp real », în culori : ţesutul tumoral în albastru, fibroza în verde, ţesutul normal în galben şi grăsimea în roşu. Elastografia nu poate înlocui, însă examinarea ecografică bidimensională, Doppler şi mamografia, dar se consideră că ar fi un adjuvant util acestora.

 

IRM (Imagistica prin Rezonanţă Magnetică) a sânului este o metodă cu sensibilitate şi specificitate foarte bune, dar nu poate înlocui bilanţul standard( examen clinic, ecografie mamară, mamografie).Din cauza costurilor mari, IRM se foloseşte în situaţii speciale cum ar fi : recidiva locală sau metastază la sânul contralateral, pentru a evalua volumul unei tumori înainte şi după chimio şi radioterapie, pentru evaluarea sânului operat, cu sau fără protezare etc.).

 

Să trecem acum la partea mai putin plăcută a dialogului nostru şi totodată la una dintre cele mai grave afecţiuni ale aparatului genito-mamar şi anume: cancerul de sân. Este el o afecţiune curabilă sau nu?

 

Depinde în principal de momentul diagnosticării, dar şi de numeroşi factori de prognostic: intrinseci (tradiţionali şi moleculari) şi extrinseci (vârstă, rasă, grad de obezitate, existenşa sau nu a unei sarcini).

 

Care sunt factorii de risc în apariţia cancerului la sân?

 

Statistic sunt stabiliti mai multi factori de risc :

 

-          femeile care au rude apropiate, de sânge, care au avut cancer de sân sau cancer genital apărut până la vârsta de 50 de ani.

-          prima menstră sub varsta de 12 ani

-          menopauza târzie

-          lipsa naşterilor sau primul copil dupa vârsta de 35 de ani

-          obezitate, stress, consum crescut de grăsimi animale, alcool, expunere la radiaţii ionizante

 

Care sunt simptomele apariţiei acestei afecţiuni?

 

Cancerul de sân poate fi descoperit prin metode de screening (ecografie, mamografie) la o femeie aparent sanatoasa, adică fără nici o simptomatologie sau se poate asocia cu unul dintre următoarele semne şi simptome:

-          prezenţa unei mase tumorale, nodul, umflătură (în axilă sau glandă mamară) cu consistenţă dură, margini neregulate, aderenţă sau nu, de planurile din jur ;

-          modificarea aspectului tegumentelor- împăstarea, îngrosarea unei zone din sân, piele cu aspect de “coajă de portocală”

-          schimbarea formei sânului

-          creşterea neobişnuită a dimensiunilor unuia din sâni

-          durere la nivelul mamelonului,

-          tracţiune cu deformarea mamelonului

-          prezenţa de cruste mamelonare,

-          apariţia unor secreţii mamelonare

Prezenţa oricăruia dintre aceste semne impune adresarea la medicul specialist urmată de efectuarea investigaţiilor necesare.

 

 În ce constau tratamentele de ultimă oră folosite în tratarea cancerului la sân?

 

Tratamentul este corelat întotdeauna cu stadiul bolii.În stadii incipiente tratamentul este unul chirurgical:- conservator sau radical- în funcţie de dimensiunea tumorii,a sânului şi  în funcţie de localizarea tumorii (de exemplu în cazul unei tumori localizate în cadranul central este puţin probabilă salvarea sânului). În stadii avansate se începe cu un tratament neoadjuvant, preoperator, de inducţie, pentru micşorarea tumorii, delimitarea mai exactă a acesteia cât şi pentru distrugerea micrometastezelor generalizate.

 

Din ce în ce mai puţin se foloseşte radioterapia preoperatorie. În ultimii ani se vorbeşte despre „crioterapie”- (îngheţarea tumorii) dar nu avem înca suficiente date statistice pentru a realiza un protocol terapeutic.

 

În momentul de faţă, apariţia terapiei moleculare ţintite are cele mai bune rezultate    (aceasta având însă costuri destul de mari).

 

Care este  rata de supravieţuire în urma efectuării acestor terapii?

 

Rata de supravieţuire depinde de mai muţti factori ce influenţează prognosticul carcinoamelor invazive cum ar fi factorii tradiţionali: - dimensiunile tumorii (o tumoră sub 2 cm are o supravieţuire la 5 ani de peste 90%, pe când una de peste 5 cm are o rată de supravieţuire de aprox 62%), de subtipul histologic, statusul ganglionilor limfatici( supravieţuirea la 10 ani este de la ~70% la ~10% în funcţie de numărul ganglionilor afectaţi: „0”- respectiv  „peste 4”), invazia vasculară etc.; dar şi de factorii moleculari: receptori steroizi (ER si PR), molecule estrogenocorelate ( catepsina D), receptori ai factorilor de creştere ( c-erbB-2), produşi ai genelor implicate în apoptoza ( p 53, bcl-2), etc. Tumorile primare care au un conţinut ridicat de receptori steroizi prezintă rată scăzută de recidive şi o supravieţuire îndelungată.

 

Pentru a încerca împiedicarea îmbolnăvirii sânilor se pot adopta tratamente profilactice, ca de exemplu consumul de anumite vitamine şi suplimente sau  recurgerea la pârghii din sfera medicinei alternative ?

 

Nu s-a demonstrat ştiinţific existenţa vreunui tratament profilactic, în cancerul de sân. Pentru depistarea precoce a acestui afecţiuni (situaţie în care putem obţine vindecare completă în urma tratamenului) noi recomandăm autoexaminarea lunară a sânilor, urmată de metodele de screening (examinari periodice  la femei sănătoase, pentru depistarea leziunilor mamare) : ecografia mamară şi mamografia.

 

 Doamna doctor vă mulţumim pentru sfaturi şi vă mai aşteptăm in paginile noastre cu orice noutăţi din acest domeniu !

 

Beatrice Cioba

 

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com