Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

 

 

 

Successul tânărului Mihai Anghel

la o companie de artă pentru „high-tech”

 

Ileana Costea, SUA

 

Articolele mele sunt despre prezenţe româneşti surpriză în străinătate şi axate în particular pe artă şi cultură. Astăzi însă există o nouă artă bazată pe technologia avansată a secolui în care trăim, a cărei cea mai clară expresie o găsim în folosirea pretutindeni şi oricând a ordinatorului şi mai ales a telefoanelor mobile. Arta pentru “high-tech”, este arta care ne înconjoară pe toţi în prezent, este aspectul obiectelor utilitare, pentru care consumatorul a devenit din ce în ce mai pretenţios. Nu mai eşti mulţumit cu un ordinator care să arate ca o o simplă cutie cu clape. Steve Jobs fondatorul companiei Apple a fost primul care a înţeles aceasta. Vrei un obiect frumos pe gustul tău. Desigur cum nimic nu este chiar complet nou pe lume, o idee similară a fost promovată de şcoala germană de design Bauhaus de la Weimar (1919 -1933), înfiinţată de arhitectul Walter Gropius: a da o formă artistică produselor industriale. Nu mai este vorba de arta pentru artă, ci de cum ne putem decora mobilul, ordinatorul, sau maşina că să ne placă cum arătă şi să exprime ce preferinţe avem în sport filme, sau muzică. Iată prezenţa surpriză în acest domeniu: Mihai Angel, 37 ani, Director de E-Commerce la compania SkinIt, Inc. din San Diego, California (http://www.skinit.com). SkinIt, Inc. este o companie cu 90 de angajaţi care fabrică acoperitoare din vinil pentru produse electronice personale şi telefoane mobile cât şi postere şi abţibilduri („decals”) pe care le poţi pune în casă pe perete deasupra canapelei sau lipi pe automobilul pe care vrei să-l personalizezi. Compania pune la dispoziţia cumpărătorului mii de posibilităţi de design, cu imagini de artă clasică, grafică cât şi simboluri originale a echipelor de sport, a filmelor în vogă, portrete de staruri ca John Wayne, Marlyn Monroe, imagini adulate din romanul de mare succes public “Hunger Games” publicat în 2008 de scriitoarea americană Suzanne Collins, din jocurile video numite Duty, toate produse copyright pentru care compania SkinIt obţine dreptul de a le folosi. Sunt peste 20 de milioane de lucruri pe care un cumparator le poate găsi pe site-ul web al companiei SkinIt, acoperitoare protective pentru telefoane mobile, de la i-phone la Samsung Galaxy S III sau Blackberry-ul cândva în mare vogă, pentru “laptop”-uri de multiple mărci, că şi produse “abţibilduri” de mărimi diverse care se pot lipi pe pereţii casei sau pe lateralul automobilului, având fie imagini ale echipei de sport preferată de utilizator, la football, baseball, hockey, “soccer”, fie steaguri a diverselor ţări, fie artă clasică de Van Gogh sau Degas. Companiile de la care SkinIt obţine licenţă de a folosi imagini sunt foarte cunoscute, ca de exemplu Disney. SkinIt oferă o întreaga serie de produse cu imaginile prinţesei Disney, Albă ca Zăpada, Cenuşăreasa, sau alte caractere de desene animate ca Micky Mouse. Şi le poţi lipi unde doreşti. Leitmotivul ar fi “alege ce vrei căci găseşti orice-ţi place şi poţi aplică unde vrei.” Inveliotarea/pielea („the skin”) care să se potrivească cu forma obiectului este creată folosind programul 3 dimensional AutoCAD. Produsul este scanat, apoi i se face o analiză a formei, pentru ca marginile să se muleze perfect, să nu lase nici o bulă de aer când lipeşti „pielea”, şi să acopere cât mai mult din suprafaţa produsului electronic. O acţiune specială a fost făcută de compania SkinIt pentru noul telefon cellular i-phone 5. Produsul nu era încă pe piaţă când echipa de la SkinIt a fabricat tot felul de produse pentru el. i-phone-ul 5 fusese prezentat la o Conferinţă Mac. Un designer de la SkinIt a analizat imaginile video. Dimensiunile şi forma exactă a telefonului au fost estimate în raport cu mâna care apărea pe clipul video ţinând mobilul cât şi alte puncte vizuale de reper. Aşa încât “pielea” şi alte accesorii pentru i-phone 5 au putut fi fabricate înainte ca produsul să fie lansat pe piaţă. Aceasta a făcut ca SkinIt să fie prima companie care să ofere produse anexe pentru noul telefon mobil. Genială idee! În mai puţin de câteva zile produsele auxiliare pentru i-phone 5 au reprezentat 25% din vânzările companiei SkinIt pentru simplul fapt că aveau produse pentru noul gadget electronic pe care toată lumea şi-l dorea. “Pielea” este un produs de design şi fabricaţie americană. Sigur există competiţie. Sunt 5-6 fabricanţi şi 2 producători de “piei” în Statele Unite, toţi în San Diego. Dar cum lista consumătorilor este uriaşă, ridicându-se la cam 280 de milioane, există loc pentru competiţia actuală relativ restrânsă de pe piaţă.

 

IC: Cum ai ajuns să lucrezi la SkinIt?

 

MA: Intâi am fost consultant 3 luni la ei în 2010 când compania se pregătea pentru vânzările sărbătorilor de iarnă, ca webanalist, pentru a măsura şi implementa campaniile de marketing pentru linia de produse Q4. Mi-au prelungit contractual cu încă 3 luni pentru un alt proiect după care mi-au propus o poziţie permanentă. Mie îmi plăcea compania, aveam pregătirea pe care o căutau, în baze de date şi analiză pentru navigaţia pe Internet, mă atrăgea combinaţia de high-tech şi arta, şi nu era departe de unde locuiam. Companiei ca şi mie, ni s-a părut o potrivire perfectă şi deci am acceptat. Puţin după aceea au avut nevoie de un director pentru comerţ electronic şi, plăcându-le cum lucrez, m-au ales pe mine. Acum conduc o echipă de 11 specialişti în diverse domenii.

 

 

IC: Dar ai studiat antropologia?

 

MA: Da, ca student la U.C. Riverside pe când luam tot felul de cursuri pregătitoare s-a intimplat să mă înscriu la un curs de antropologie care m-a pasionat. Profesorul Karl A. Taub, antropolog cunoscut, tocmai se întorsese dintr’o călătorie de cercetare în Mexico. Am devenit parte din grupul lui de discipoli. Am luat 8 cursuri de antropologie şi am ajuns la punctul în care aveam atât de multe unităţi în acest domeniu că am putut să-mi iau un „Bachelor Degree” în această specialitate. Apoi am studiat tot ce mi-a căzut în mâna în domeniul de antropologie. Şi m-am hotărât să-mi continui studiile tot în acesta direcţie. M-am înscris la un Master la Universitatea de Stat din San Diego. Părinţii mei au fost îngrijoraţi, căci nu vedeau ce se poate face cu antropologia în afară de a urmări o cariera de professor şi drumul academic pe mine nu m-a interest niciodată. Defapt nici sectorul privat nu m-a atras plăcandu-mi să lucrez ca independent. Dar uite că am ajuns să lucrez pentru o companie. Am studiat antropologia culturală concentrandu-mă pe studiul populaţiei în centrele urbane. Teza mea de Master a fost despre mechanismele prin care oamenii îşi construiesc părerile şi percepţiile. În timpul studiilor graduate la UCSD am lucrat ca cercetător asistent pentru profesorul Lawrence Palinkas, antropolog în domeniul medical, activ în programul Spaţial Analog Antartica de la Staţia McMurdo de la Polul Sud. Acolo se studia phisionomia şi schimbările care au loc în fiinţa umană constrânsă să trăiască în condiţii de întuneric, spaţiu limitat, şi temperaturi foarte scăzute, ca pregătire pentru un viitor zbor spaţial în Martie. Profesorul m-a angajat pentru cunoştiinţele mele de antropologie şi baze de date.

 

IC: Ce legătură au studiile de antropologie pe care le-ai făcut cu poziţia pe care o ai acum?

 

MA: Ca Director de “E-Commerce” mă axez pe produsele pe care le promovăm şi vindem şi valoarea acestora pentru cumpărător. Căci fără comparator interesat nu am fi în business. Deci mă ocup de cum se poate crea cea mai bună experienţă pentru cumpărător analizând modul de navigare al acestuia pe Internet şi relevanţa la anumite produse. Pe cumpărătorul care face o cercetare Google pentru o anume echipă de sport trebuie să-l conducem în numai trei “click-uri” la produse reflectând interesele lui. Deci am responsabilitatea creierii celei mai bune posibile interacţiuni cu pagina web ceea ce cere o completă înţelegere a unde se dirijează cercetarea pe web a clientului, folosind elemente de analiză calitativă a cuvântului cheie folosit, şi adăugând informaţie bazată pe preferinţe geografice (de exemplu cineva din New York va fi interesat în echipa de baseball Yankees, în timp ce cineva din Chicago de echipa Red Sokcs, iar altcineva din San Diego de echipa Padres). Analiza bazată pe elemente de locaţie geografică este extrem de importantă în a ajuta consumatorul să găsească uşor pe Web exact ceea ce doreşte. Mai studiem şi tipul de echipament digital prin care consumatorul se conectează pe web. Cumpărătorul dintr-o zona dens urbană, ca New York, Chicago, Boston va fi probabil utilizatorul unui i-phone 5 făcând majoritatea traficului de date, până la 60%, pe produse mobile. Pe când cel din “Cureaua Bibliei” cum este cunoscută zona din Mijlocul de Vest a Americii, unde 24 din staţiile de TV sunt cu profil religios, produsele SPRINT au dominat multă vreme piaţă, i-phone-ul pătrunzând doar foarte recent. Acolo predomină Motorola, şi produsele HTC iar interesul populaţiei, ca şi în Sudul Statelor Unite, se îndreaptă spre cursele de maşini NASCAR şi meciurile echipelor de football ale Colegiilor. Este clar că preferinţele cumpărătorului variază puternic funcţie de locaţia geografică, de nivelul social şi economic. Noi webanaliştii putem face deducţii despre clasa socială în baza sistemului operator folosit de consummator. Sistemul operator Lynux indică un utilizator educat şi foarte cunoscător al tehnicii digitale; cel ce foloşete sistemul ordinator OS X Apple va fi cineva mai cu înclinaţii artistice, iar un altul care lucrează cu o versiune mai veche Windows demonstrează că probabil nu şi-a mai instalat de mult un program nou pe computer şi deci reprezintă o demografie de stil mai vechi. Facem deducţii şi decizii de prezentare pe web a produselor noastre şi în baza conectării la Internet. Dacă cineva foloseşte conceţia lentă DSL, îi prezentăm o pagină de web mai puţin încărcată cu imagini, ca să nu ia un timp uriaş descărcarea paginii, decât cuiva care are un conector K1 sau foloşte cabul. Toate această informaţie reprezintă de fapt convergenţa domeniilor de geografie, antropologie şi culegere de informaţii cu marketing-ul online şi comerţul electronic.

 

IC: Ştiu că ai avut success cu un App care ţi-a fost acceptat de compania Apple…

 

MA: Proiectul acela a fost mai mult de plăcere şi pentru propria-mi evoluţie profesionala şi nicidecum pentru a face vre-un profit material. Am lucrat la el cu un prieten şi am avut mult “fun”. App-ul permite celor interesaţi în a închiria proprietăţi într-o anumită zona geografică să găsească ce doresc. Mobilul i-phone 5 prezintă harta locală în funcţie de codul postal cu diverse adrese de închiriat.

Soţ iubitor al unei atrăgătoare americance, talentat decoratoare de interioare, Jamie; tată devotat a doi copii deştepţi şi delocioşi, Christo 8 ani şi Violeta 5; fiu atent cu părinţii, Mihai şi-a continuat modul creativ de a se exprimă pe care ai lui i l-au cunoscut de pe când era copil la şcoală, când năzbâtiile unei experienţe periculoase de fizica erau să-i zboare câteva degete de la mâna.

Aflând din acest interviu despre succesul profesional al lui Mihai Anghel nu m-au mirat deloc afirmaţiile făcute într-un articol din revista “The Economist” din August 2012:

“În Iulie anul acesta România s-a clasat ca prima ţară din Europa la Olimpiada Internaţională de matermatică ieşind a 10-ea din 100 de ţări din întrega lume.” “România este ţara unde se nasc unele dintre cele mai strălucitoare tinere creiere.” „Acolo”, mai spune articolul “rata de copii talentaţi este dublă faţă de cea medie din întreaga lume.“ Şi iată că am avut plăcerea să stau de vorba cu unul dintre aceste creiere creative, Mihai Anghel.

 

 

Ileana Costea, SUA

20 Ianuarie, 2013

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Dreptul de aproba copierea articolelor prezentate in revista AGERO apartine detinatorilor de copy-right (autorul/autoarea), care trebuie contactati si informati in timp util.  Orice preluare de texte din revista AGERO fără aprobarea autorilor și precizarea sursei intra sub incidenta "Legii drepturilor de autor".

 

Impressum

 


Revista Agero ® ist ein Markenprodukt von NewAgero, Deutschland

Chefredakteur: Lucian Hetco (Deutschland). Stellv.Chefredakteur - Maria Diana Popescu (Rumänien). Redakteure: Ion Măldărescu, Cezarina Adamescu (Rumänien)