HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

 

Tradiţii de Paşti din alte ţări

Maria Diana Popescu, Agero

 

Creştinii de pretutindeni devin uniţi īn aceasta perioadă şi īmpărtăşesc bucuria Īnvierii. Anumite tradiţii se menţin īn mare parte īn lume (mielul, ouăle), dar se īnregistrează şi altele, īn funcţie de istoria, cultura şi specificul fiecărei ţări. Īn ţara noastră Sărbătoarea Paştilor īncepe cu Duminica Floriilor, amintind de īntoarcerea lui Iisus īn Ierusalim. Oamenii merg la biserici cu crenguţe de salcie, simbol al fertilităţii şi vieţii, pe care le agaţă apoi la streşinile caselor şi la icoană.  Īn vechime, la Florii oamenii īşi agăţau de un pom roditor mărţişorul purtat īn luna martie. Dacă pomul rodea din belşug, atunci restul anului era bogat. Tot de Florii, ca să aibă noroc, fetele şi flăcăii obişnuiau să arunce pe ape curgătoare cununi din ramuri de salcie. Īn joia Mare, gospodinele īnroşesc ouăle. Īn Vinerea Mare, ziua Răstignirii lui Iisus, tradiţia spune că e bine să se ţină post, să nu se aprindă focul, să nu se pregătească bucate. Sīmbăta se merge la biserică pentru a asculta slujba Īnvierii, şi a primi lumină de la lumīnările preoţilor. Cu lumīnările aprinse vom reveni īn case şi vom aprinde candela, apoi vom  ciocni ouă roşii rostind: „Hristos a īnviat!”, primind răspunsul: „Adevărat a īnviat!” Īn dimineaţa Paştelui, tradiţia spune că trebuie să ne spălăm pe faţă cu apa īn care am pus ouă roşii, pentru a ne proteja de boli. Īn alte zone se adăugă bani de metal şi ouă albe. La masa de Paşti se serveşte friptură de miel, ouă roşii şi pască. Mielul este considerat simbolul lui Hristos, ouăle, simbolul Divinităţii.

 

Italia

 

Spre deosebire de alte ţări, īn Italia, copacul care simbolizează victoria vieţii asupra morţii este măslinul, nu palmierul. Sīnt folosite şi ramuri de palmier, nu cu o īncărcătura atīt de puternică. Īn duminica Floriilor, oamenii duc la biserică ramuri de măslin şi palmier pentru a fi sfinţite. După ce oamenii s-au adunat īn biserică, uşile se īnchid, simbolizīnd porţile Ierusalimului. Preoţii ciocănesc de trei ori şi uşile se deschid,  muzica se revarsă, iar oamenii flutură ramurile, comemorīnd intrarea triumfală a lui Iisus īn Ierusalim. Īn timpul Postului, femeile pun grīu la īncolţit īntr-un loc īntunecat din casă, lipsa de lumină conferind plantei o nuanţa spre alb, culoare simbolizīnd mormīntul lui Iisus. Firele de grīu vor fi folosite pentru decorarea bisericilor īn zilele premergătoare Paştelui.  Din Joia Mare liniştea se aşterne peste ţară, clopotele īncetează, prin tăcere cinstind răstignirea lui Iisus. Īn Vinerea Mare, multe biserici reconstituie ritualul spălarii picioarelor. Se aleg 12 bărbaţi săraci din parohie, care simbolizează pe cei 12 apostoli, iar preotul, astfel lui Iisus Hristos, le spală picioarele. Īn dimineaţa zilei de duminică, se aud din nou clopotele care anunţă Īnvierea. Īn prima zi de Paşti, copiii găsesc ouă ascunse prin casă sau īn gradină. Se consumă produse tradiţionale: friptură de miel īmpreună cu o salată de ouă fierte.

 

Grecia

 

Pentru poporul grec, ouăle simbolizează omagiul adus sīngelui lui Iisus, fiind  şi un simbol al fertilităţii şi al belşugului. Sīmbăta Mare este dedicată pregătirilor īntr-o atmosferă de voioşie. Bisericile sīnt gătite de sărbătoare, oamenii sosesc pe īnserat, avīnd lumīnări. La miezul nopţii primesc lumină şi īşi spun; „Christos anesti!”.  Īn prima zi de Paşti au loc īn aer liber manifestări de bucurie dedicate Īnvierii Domnului. Se consumă friptură de miel, ouă, salate, prăjituri speciale şi o pīine rotundă, ornată cu o cruce făcută din ouă roşii, numită Christopsomon.

 

Egipt

 

Despre tradiţiile egiptene de Paşti vorbesc scrierile Vechiului Testament. Pe vremea cīnd evreii se aflau sub asuprirea romană, Dumnezeu a trimis un īnger cu misiunea de a intra īn fiecare locuinţă (inclusiv īn palatul regal) şi de a-i pedepsi pe soldaţi, al căror prim născut era găsit decedat a doua zi. Pentru ca acest lucru să nu li se īntīmple şi evreilor, profetul Moise le-a spus acestora să ungă de seara uşile locuinţelor cu sīnge de miel, pentru a marca locurile īn care īngerul trimis de Dumnezeu nu trebuia să intre. De aceea Iisus a fost numit „Mielul lui Dumnezeu”. Sīngele Său a salvat oamenii de la moarte şi i-a absolvit de păcate. Postul Mare durează 55 de zile, timp īn care este interzis consumul de carne, peşte, ouă sau lapte. Se consumă doar fructe şi legume. Duminica, bisericile sīnt īmpodobite cu ramuri de palmier şi flori, iar copiii primesc ramuri de palmier udate cu apă sfinţită, pe care le duc acasă şi le păstrează pe īntreg parcursul anului. Īn cea de-a doua zi de Paşti, se sărbătoreşte un vechi festival al primăverii - oamenii ies īn parc, īn grădinile publice şi fac schimb de ouă colorate.

 

Spania

Postul Mare constituie o perioadă de meditaţie, rugăciune şi abţineri, care-i purifică pe credincioşi, pregătindu-i pentru Īnviere. Īn Duminica Floriilor, ei merg la biserică, iar copiii duc ramuri şi frunze de palmier pentru a fi binecuvīntate de preot. Băieţii au ramuri simple, īn timp ce fetele poartă ramuri ornate cu bomboane şi beteală. Īn Sīmbăta Mare, toată lumea merge la biserică, iar duminica se ia masa īn familie şi se merge īn vizită la rude.

 

Rusia  

 

Ruşii merg la biserică īn noaptea Īnvierii, iar miezul nopţii ies afară şi īnconjoară biserica, intonīnd cīntece religioase. Preotul ciocăneşte la uşă, după care alaiul se īntoarce īn biserica pentru a sărbători Īnvierea. După binecuvīntare, oamenii se īntorc acasă, unde iau masa: friptură de miel, pui, porc, ouă şi cozonac.

 

Chile

 

Īn acest stat, duminica Floriilor este cunoscută sub denumirea de Duminica Palmierului sau „Domingo de Ramos”, palmierul simbolizīnd victoria, bucuria şi pacea, fiind īntotdeauna considerat copacul vieţii, copac divin, dat fiind faptul că trăieşte aproximativ 300 de ani. Ceremonia se desfăşoară sub forma unei procesiuni. Vineri se mănīncă peşte, iar pīnă duminica dimineaţa sīnt difuzate programe speciale de muzica religioasă, cunoscute sub termenul generic de „doliu”. Īn dimineaţa zilei de duminică, se transmit programe muzicale, avīnd ca temă Īnvierea.

 

Brazilia

 

Cu toţii am aflat de carnavalul de la Rio de Janeiro, care smarchează īnceperea Postului Paştelui şi pentru care brazilienii se pregătesc īntregul an. Pe durata acestuia se distrează, cīntă, dansează şi organizează parade, pregătindu-se astfel pentru perioada Postului, cīnd nu se mai organizează nici o manifestare cu caracter vesel.  Săptămīna Mare īncepe cu o ceremonie de binecuvīntare a ramurilor de palmier, care sīnt īmpletite īn modele complicate, reprezentīnd cruci, steaguri, litere şi alte obiecte de cult. Străzile sīnt şi ele īmpodobite, iar oamenii organizaţi defilează pe străzi, purtīnd statuete reprezentīnd pe Fecioara Maria şi pe Iisus. Īn aceste zile se consumă mīncarea denumita pacoca, servită oricărui musafir care intră īn casă. Īn Sīmbăta Mare, se celebrează un mic ritual care evoca sinuciderea prin spīnzurare a lui Iuda.

 

Argentina

 

Īn nordul ţării se organizează un carnaval, pentru care argentinienii se pregătesc de pe cīnd se coc boabele de algaroba (arbore din care se face chicha, o băutura spirtoasa andină). Oamenii se costumează īn poncho-uri, poartă pălării, crezīnd că astfel se vor feri de duhurile malefice şi consumă două tipuri de băuturi - aloja şi chicha -  Īn marţea care precede Miercurea Cenuşie, prima zi a Postului Paştelui, se desfăşoară ceremonia „tincunoaco”. Mamele şi bunicile se īncolonează pe doua rīnduri īn jurul unei arcade din ramuri de salcie, decorată cu flori, fructe, dulciuri şi mici lanterne. Cele doua rīnduri se īntīlnesc sub arcadă şi īşi dăruiesc cīte o păpuşă, pe care o ating de frunte. Ritualul este unul sacru,  semnificīnd legătura indestructibilă dintre femei,  pe care nu o desface decīt moartea. Īn Sīmbăta Mare carnavalul este la apogeu. Femeile, īmbrăcate īn cămăşi largi, poncho-uri viu colorate şi pălarii albe, interpretează cīntece folclorice, dansează īn onoarea lui Pukllay, zeitate considerată spiritul carnavalului. Sfīrşitul carnavalului este marcat prin sacrificarea unei oi.

 

Uruguay

 

Īn Semana Criolla, săptămīna care precede īnceputul Postului Mare, zilnic au loc īn centrul oraşului, diverse manifestări, cel mai somptuoase avīnd loc īn Montevideo, unde oamenii cīntă şi dansează pe străzi. Īncepīnd cu prima zi de post, oraşul este decorat, totul se cufundă īn tăcere pioasă, majoritatea magazinelor fiind īnchise.

 

S. U.A.

 

Paştele este sărbătorit īn diferite moduri, pentru că oamenii aparţin mai multor confesiuni religioase. Īn marile oraşe au loc manifestări, oamenii ies pe străzi īmbrăcaţi īn haine noi. Paradele sīnt conduse de o persoană avizată, care duce o lumīnare sau o cruce. De Paşti se mănīncă preparate din carne, cartofi şi diferite legume.

 

Culese de Maria Diana Popescu

 

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com