HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

 

TRADIŢII ŞI SUPERSTIŢII ĪN AJUN DE AN NOU

Maria Diana Popescu, Agero

 

Să ne amintim cīteva din obiceiurile strămoşilor, de la trecerea dintre ani:

-      trebuie să ţinem cont ca această perioadă de sfīrşit şi de īnceput de an să se desfăşoare īntr-o armonie perfectă.  

-     se spune că, īn ajunul Anului nou,  nu trebuie să-i certăm pe copii, nici să ne certăm īntre noi. Trebuie să fim buni, veseli, să petrecem, să ne bucurăm, căci, aşa cum se desfăşoară de frumos acest interval de timp, la fel va fi şi anul care vine. Adică, bogat īn realizări, bucurii, sănătate, şi, evident, belşug.

-      Īn fiecare casă trebuie să existe o creangă de vīsc. Aceasta  semnifică simbolul universal al nemuririi şi al regenerării. Ea trebuie aşezată la icoană.

-      „Se spune  că druizii tăiau vīscul doar cu secera din aur, special lucrată, pentru a nu-l deposeda de calităţile magice”.

-      Şi la francezi s-au păstrat urme ale acestei tradiţii sacre, chiar şi īn franceza actuală existīnd urarea „Au gui l“an neuf!”, ceea ce, īntr-o traducere aproximativă, īnseamn㠄Cu vīscul, anul se īnnoieşte!”.

-      Virgilius indica faptul că Eneida īi pune īn mīna lui Eneea o creangă de vīsc īn momentul īn care acesta coboară īn Infern.

-      Potrivit lui Vasile Lovinescu, „simbolul crengii de vīsc apare şi īn tradiţia populară romānească sub forma vīrtelniţei, a tipsiei, a Cloştii cu puii de aur, a sorcovei de Anul Nou - dăruită de zīna bună fetei harnice”.

-      Cine īncepe anul cu masa īncărcată, va avea un an īmbelşugat. Īn fiecare casă se īntind mese bogate pentru ca noul an să fie prosper şi īmbelşugat. Şi nu orice fel de mīncare, ci doar cele specifice pentru sărbătoarea Anului Nou.

-      Pe masă trebuie să fie, ca şi la Crăciun, 12 feluri de mīncare, reprezentīnd cele 12 luni ale anului şi pe cei 12 apostoli.

-      La masa de revelion se va servi neapărat crap. Aşa cum crapul  īnoată īmpotriva curentului, tot aşa cei ce se ospătează din el vor īnvinge  īn noul an curenţii potrivnici.

-      Capul familiei trebuie să-şi pună sub farfurie un solz de crap, pe care apoi īl va purta īntregul an īn portmoneu, pentru ca acesta să fie tot anul plin.

-      Carnea de pasăre este exclusă din bucate, se spune, găinile alungă norocul din noul an prin cotcodăcitul lor. 

-      Carnea de porc să fie nelipsită. Īn superstiţiile populare, grăsimea de porc  simbolizează bogăţia şi norocul.

-      Se mănīncă friptură de porc cu mămăligă, varză acră, cīrnaţi, drob, cozonaci, se bea vin şi bere.

-      Īn dimineaţa primei zile din anul nou se fac urări de sănătate, belşug şi prosperitate. Aceste urări au o influenţă foarte mare pentru tot restul anului.

-      Băutură tradiţională să fie şampania sau vinul spumos. Pocnetele dopurilor la cumpăna dintre ani au puterea să alunge spiritele rele, iar revărsarea şampaniei sau vinului spumos semnifică revărsarea norocului  īn anul care vine

-      Se mai spune că de Anul Nou, se deschid cerurile, īntre Dumnezeu şi oameni se creează o legătură spirituală, de aceea trebuie să ne rugăm Domnului să ne īndeplinească dorinţele īn noul an.

-      Se spune că animalele domestice vorbesc īntre ele şi prezic prin semne soarta stăpīnului īn noul an. Să fim atenţi la ele!

-      Īn judeţul Mureş, īn ajun, se fierb boabe de porumb pentru ca īn anul viitor grīnele să aibă bobul la fel de mare cīt cel fiert.

-      Īn Moldova gospodinele pregătesc colaci, aceştia simbolizīnd bogaţia şi rodul īntregii munci de peste an dar şi al celui viitor.

-      Tradiţia rromilor spune că, de Anul Nou trebuie să fie pe masă mīncăruri care conţin fasole sau mazăre astfel vor avea noroc la bani īn anul viitor după numărul boabelor pregătite.

-      Īn noaptea de ajun şi īn prima zi a anului se pot influenţa magic evenimentele viitoare, prin ritualuri menite să aducă noroc.

-      Tradiţia spune că īn noaptea dintre ani e bine să se mănīnce bine şi să se bea vin roşu pentru ca mīncarea şi băutura să nu lipsească de pe masă tot anul.

-      Tot īn această noapte comorile scot flăcări şi astfel pot fi descoperite.

-      Toate popoarele au credinţa  că aşa cum īncepe Noul An, aşa va decurge īntregul an.

-      Īn ajunul Anului Nou uşile trebuie lăsate deschise, pentru a intra norocul īn casă. Nu se stinge lumina şi focul, ca norocul să nu creadă că nu sīntem acasă şi să plece la alţii.

-      Fetele de măritat pun seara un fir de busuioc pe marginea  fīntīnii. Dacă dimineaţa este plin de promoroacă, se vor mărita īn această iarnă.

-      Fiecare tīnăr necăsătorit īşi pune sub pernă o unealtă a meseriei sale, astfel se crede că-şi vor visa soarta.

-      Visele din noaptea de Anul Nou se īmplinesc cu siguranţă ( īn mod sigur, nu doarme nimeni, aşa că...)

-      Dacă īn dimineaţa anului nou, primul om īntīlnit este un bătrīn sau un postaş, vei avea ghinion tot anul. Cel mai bine este să īntīlneşti un coşar, atunci norocul te va urmări tot anul, numai dacă īncrucişezi degetul mare şi mijlociu de la mīna stīngă şi să le pui pe un nasture de la haina ta, īn timp ce cu mīna dreaptă atingi coşarul.

-      Dacă n-ai şanse să-l găseşti, e bine să porţi o mică amuletă cu imaginea  unui coşar – el fiind considerat cel care luptă cu demonii şi-i īnvinge, iar funinginea pe care o lasă īn urma lui te apără de boli.

-      Dacă primul om īntīlnit īn prima zi din an este un cerşetor, vei avea mare noroc. Se consideră că aceştia au forţe supranaturale, de aceea trebuie omeniţi cu pomeni, care se spune  că se vor īntoarce īnsutit.

-      Īn vechime, Anul Nou era sărbătorit la 1 martie, īndeosebi prin ritualuri magice şi invocaţii. Colindele de rit agrar sau pluguşoarele care au traversat generaţiile pīnă la noi,  au legătură cu  primăvara, anotimpul reīnvierii naturii. Modificarea calendarului, prin sărbătorirea Anului Nou īn luna ianuarie, a dus la strămutarea acestora īn ianuarie, dar cu specificul şi coloritul fiecărei zone din ţara noastră şi cu deosebita importanţă pe care a avut-o răspīndirea creştinismului peste aceste obiceiuri strămoşeşti. Astăzi, indiferent de apartenenţa religioasă, oamenii de pretutindeni  petrec sărbătoarea Anului Nou īntr-un mod cīt mai plăcut.

 

Selecţie realizată de Maria Diana Popescu

www.agero- stuttgart.de

 

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com