HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

Un ziar românesc pe meleagurile Italiei

Julia Maria Cristea, Viena

 

Câte surprize si lucruri plăcute iti poate oferi o excursie, făcută in alte tări... Iti imbogăteste nu numai mintea cu "infuzii de cultură" - nu degeaba se spune că "ceea ce vezi este mai mult decât ceea ce citesti", ci mai ales sufletul. Evident nu doar să privesti, ci să si vezi cu adevărat. Inveti sau reînveti "pe viu" istorie, geografie, stiluri arhitecturale caracteristice fiecărei epoci, artă, te pierzi in peisaje de vis, si mai ales intâlnesti oameni, te confrunti cu problemele, gândurile, sperantele si poate esecurile lor, si, comparându-le cu ale tale, vezi că "nu e nimic nou sub Soare", fiecare dintre noi trebuie să cunoastem si Culmile si Abisurile vietii... Aşa a fost dat... Si când se intâmplă să intâlnesti conationali, parcă bucuria este mai mare, te simti un pic ACASĂ. Marea mi-a fost mirarea, dar si bucuria, când in Civitavechia, la biroul de turism din port, am găsit UN ZIAR ROMÂNESC.

Editat de o mână de oameni sufletisti, care, ca orice român - si desfid si nu-l cred pe cel care mă va contrazice, au nostalgia tării, locul  unde ai cunoscut primele bucurii, ai păsit in lumea visurilor prin povestile bunicilor, ai cunoscut mirajul culesului viei si "terciuitul " boabelor de struguri, ai avut prieteni adevărati, ai intâlnit pentru prima oară miracolul dragostei si câte si mai câte fapte si lucruri care ti-au colorat intens viata, o adevărată "Carte de povesti" care a rămas, asa ca si copilăria, doar in amintire... Am luat cu reală emotie acest  ziar, pus gratuit pentru toti românii care doreau să fie, cel putin virtual, mai aproape de casă.

Si m-am gândit, mare este dorul celor care l-au editat, irosind din timpul si - de ce să nu spun, banii lor, pentru a investi in sufletele celor aproximativ 800.000 de români din Italia (cifră dată de ziar), cea mai mare comunitate de imigranti la ora actuală.

Asa cum ziarul virtual AGERO, se adresează milioanelor de români răspânditi "ca cenusa orbului" prin lume, făcându-i astfel să-si reamintească "rădăcinile ", să uite că de multe ori se simt ca pomii dezrădăcinati, purtati de furtunile vietii pe meridianele lumii.

Am citit cu deosebită atentie ziarul. Pe prima pagină, titlul cu litere de 7mm. să iasă în evidentă - ca o stare de alertă: 100.000 de someri la final de an, arată ravagiile pe care le-a făcut Criza mondială, sau... poate discordia politică, în tară. In consens cu el, un alt titlu "România devastată de somaj". Deci - dacă vă intoarceti, să stiti ce vă asteaptă...

Si o realitate de necontestat "Încă 360.000 de români au ales străinătatea" . Spicuiesc din continut: "Aproximativ 360.000 de români au plecat la muncă in străinătate, în 2009, cei mai multi preferând să se angajeze în agricultură, hoteluri, resturante sau în domeniul medical. Spre deosebire de anii trecuti, tările preferate de români sunt Germania, Franta sau Danemarca. Veniturile obtinute in străinătate nu diferă fată de cele de anul trecut. In functie de postul ocupat, dar si de experientă, românii pot câstiga până la 8700 euro lunar". Se pare că se confirmă cuvintele lui Marcus Tullius Cicero: "Ubi bene, ibi Patria" sau principiul Darwinist al supravietuirii.

Imigrantii trimit mai putini bani acasă - un subiect ingrijorător pentru rudele din tară, care, se zbat să supravietuiască cu salarii modice, pensii liliputane, ajutor limitat de somaj, sau cu NIMIC,  infruntând  preturile care cresc non stop, ca Făt Frumos din poveste: "intr-o zi cât altii intr-un an"... Câteva detalii: "banii trimisi in tară de românii din străinătate, au scăzut cu 24,5% in primele nouă luni din acest an (2009) până la 5,079 miliarde euro, de la 6,725 miliarde euro, in perioada similară din 2008.

Aceasta "este un semn că recesiunea a lovit in toate domeniile in care lucrau românii, multi dintre acestia intrând in rândul somerilor. Însă, potrivit reprezentantilor comunitătilor românesti din străinătate, majoritatea românilor se opun întoarcerii acasă, preferând să infrunte criza in altă parte decât in tară" . Cu toate că, asa cum se spune in articolul Românii din Italia repatriati cu bani europeni: "Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă, a lansat un proiect de cooperare cu autoritătile italiene, destinat întoarcerii muncitorilor români acasă. 1000 de stranieri (numele dat imigrantilor) din cei aproape 800.000 care locuiesc în Italia, vor fi chestionati in legătură cu asteptările lor si li se va prezenta oferta de joburi din România, prin intermediul unor ghiduri distribuite în principalele regiuni, unde românii reprezintă comunitatea de imigranti majoritară, în ideea că vor dori să revină în tară".

Ciudat. Pe pagina următoare, cu litere de-o schioapă, adevărul vetust, necosmetizat, neîmbogătit cu povesti de adormit copiii: România devastată de somaj. Din subtitlu " Un calcul realizat de Bussiness Standard arată că au fost disponibilizati in acest an 500 de români pe zi... Uite asa, una caldă - una rece, una tare - una moale... ca Podul lui Păcală...

Intr-adevăr, există multă PĂCĂLEALĂ, cunoscută si recunoscută, spusă in gura mare sau, acceptată tacit, ca in povestea cu "Hainele Impăratului" sau ca "alba-neagra" jucată pe sub mână, prin care smecherii colorati inseală naivii.. Un alt articol, pune punctul pe i.

 

 

 Rămânem coruptii Europei - "România, Bulgaria si Grecia sunt cele mai corupte tări din UE reiese din studiul Transparency International. Pe o scală de la 1 la 10, 1 indicând cel mai ridicat nivel de coruptie, România a primit de la organizatia nonguvernamentală  3,8  puncte, clasându-se in acest an pe locul 71, la egalitate cu Bulgaria si Grecia. Cel mai grav este că, din păcate, 2009 este primul din ultimii sapte ani in care nu au fost inregistrate progrese în lupta anti-coruptie".

DAR, cel mai trist, există o categorie de Mini oameni, care nu pot intelege ce se întâmplă. Unde e mama? Sau, unde e tata? Sau, unde sunt amândoi părintii? De ce nu vin acasă? De ce sunt crescuti de bunici? De ce nu pot avea si eu ca alti copii o familie? Să-i văd zi de zi, să mă bucur de ei, să se bucure de fiecare notă bună pe care o iau la scoală. Să stea lângă mine si să mă tină in brate când sunt bolnav. Să-mi steargă lacrimile când sunt trist...

Atâtea De ce -uri...

Oare le va putea cineva răspunde vreodată? O altă generatie ca cea a "decreteilor"; lipsită de dragostea si sprijinul părintilor? Pomilor când sunt puieti, li se pune un tarc si un par, pentru a nu fi distrusi de animale si a CRESTE DREPT.

Copiilor "stranierilor" li s-a luat acest sprijin.

 

 

Oare, cum vor fi generatiile următoare? Oare, asa cum spune Valentin Hosu Longin in cartea sa "A doua Românie" (2000) in care afirmă că sunt in jur de 12 milioane de români peste hotare, vom avea soarta unui popor care cunoaste transhumanta, datorită multor, MULTOR cauze... ca in cele din urmă să-si piardă identitatea?

M-am bucurat că am găsit acest ziar românesc, pe meleaguri străine.

Dar m-am si intristat. Sunt atâtea intrebări la care nu se poate găsi un răspuns. De la sfârsitul celui de al doilea război mondial  se tot vorbeste de generatii sacrificate. Un fel de perpetuum mobile...E doar un slogan? "Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie, Tara mea de glorii, tara mea de dor? Bratele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ţi mare, mare viitor! ..."

Oare doar Eminescu a fost un mare visător?

 

Julia Maria Cristea - Viena

12 ianuarie 2010

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com