Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

Zilele Europene ale Patrimoniului

Dr. Dan BRUDAŞCU

 

 

             Joi, 17 septembrie a.c., la fostul restaurant New York, a avut loc, în organizarea Direcţiei judeţene  pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional Cluj, o conferinţă de presă consacrată Zilele Europene ale Patrimoniului.

 Am fost invitat şi eu, de directoarea instituţiei respective, să particip la acel eveniment. Ca unul care, ca deputat dar şi ca simplu cetăţean, m-am ocupat într-un fel, timp îndelungat, de soarta monumentelor dfe patrimoniu din municipiu şi judeţel Cluj, am intenţionat, ca, pe lângă prezentarea generală făcută de organizatori, să supun atenţiei celor prezenţi şi alte aspecte, strict legate de tema supusă dezbaterii. Am fost întrerupt, de la primele cuvinte de o ziaristă unguroaică – reprezentantă, clară a intereselor UDMR, deşi angajată la o instituţie publică, unde, prin lege, apartenenţa politică este interzisă în mod expres, al cărei tupeu îmi era deja cunoscut, dar şi de arh. Virgil Pop, personaj arhicunoscut pentru performanţele sale profesionale ca apărător al patrimoniului clujean.

Deoarece mi-am dat seama că am deranjat, într-un fel, sensibilitatea şi poate orgoliile unora dintre organizatori, care, pe lângă vorbe, într-un specific neolimbaj de lemn, sau de arătat cu degetul doar spre alţii nu aveau nimic concret de spus, mi-am cerut scuze şi am părăsit adunarea, nedorind să îmi pierd timpul asistând la astfel de manifestări.

Am considerat că, pentru a pune, în sfârşit, până nu e prea târziu, o anumită coerenţă şi ordine în activitatea din acest domeniu, s-ar impune câteva măsuri punctuale, pe care, dacă nu aş fi fost întrerupt de tupeul ziaristei menţionate sau de teama dlui arh. Virgil Pop de a nu ieşi în evidenţă rezultatele mai mult decât notabile ale muncii pe care a desfăşurat-o pe această linie, vreme de foarte mulţi ani, aş fi vrut să le prezint. Acestea sunt următoarele:

1.   Promovarea unui proiect de lege privind asumarea de către Guvern a obligaţiei asigurării, în capitol distinct, la bugetul de stat, a sumelor necesare reparării şi întreţinerii monumentelor de patrimoniu de importanţă naţională, dar şi a efectuării, pe bază de proiecte, a lucrărilor de restaurare înainte de a se ajunge la deteriorarea totală a obiectivelor respective. (O asemenea măsură este determinată nu de absenţa cadrului legislativ în materie, ci de nevoia asigurării unei abordări unitare şi complete, dar mai ales ca, în afara măsurilor propriu zise, să se asigure, an de an, în cuantum rezonabil, în raport de priorităţile semnalate de specialiştii şi experţii Ministerului Culturii) şi resursele financiare necesare).

 

2.   Reinventarierea tuturor monumentelor şi siturilor din întreaga ţară şi depunerea de eforturi în vederea înscrierii unora în lista de patrimoniu cultural  UNESCO. (Din acest punct de vedere, personal am considerat şi consider că sunt mult mai puţine obiective culturale importante din România care ar merita includerea pe o astfel de listă. Inclusiv a unelor aflate pe raza judeţului Cluj (Biserica din Lujerdiu, ctitorie a lui Mihai Viteazul, Biserica lui Horea, aflată în parcul în aer liber de la Hoia al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Complexul memorial de la Ciucea, legat deopotrivă de numele lui Ady Endre şi Octavian Goga, personalităţi marcante ale poeziei din cele două ţări, dar şi europene, din prima jumătate a secolului XX).

 

3.  Solicitarea intervenţiei europarlamentarilor români în vederea sprijinirii Ministerului Culturii din România pentru includerea listelor de patrimoniu cultural UNESCO a unui număr mai mare de monumente româneşti, dar şi pentru obţinerea unor surse de finanţare din fonduri europene.

 

4. Tratament nediscriminatoriu în restaurarea şi întreţinerea monumentelor (în opinia mea Biserica din Lujerdiu, Biserica Horea şi complexul muzeal de la Ciucea nu sunt cu nimic mai puţin importante pentru istoria, cultura şi spiritualitatea acestor locuri în raport cu castelele unor grofi). De asemenea, înaintea alocării şi cheltuirii de sume importante de bani de la buget, este bine de ştiut şi contribuţia sau faptele fostului/actualului proprietar pentru istoria poporului român pentru a nu irosi sume importante pentru obiective legate de numele unor criminali sau criminali de război notorii, autori ai unor fapte abominabile îndreptate împotriva românilor trăitori în spaţiul ardelean.

 

5. Atenţie egală construirii de noi lăcaşe de cult şi reparării şi întreţinerii celor de patrimoniu. În acest sens, se impune, pe lângă informarea corespunzătoare a locuitorilor asupra istoricului şi importanţei lăcaşelor de cult respective, mai buna popularizare, inclusiv cu sprijinul mass media, a cazurilor disperate în care se aqflă unele monumente sau situri şi mobilizarea tuturor factorilor, inclusiv a locuitorilor zonelor respective, în vederea salvării lor de la distrugere completă şi definitivă.

 

6.  Sporirea contribuţiei personale, inclusiv materiale şi financiare, a deţinătorilor, prin restituire sau nu, de obiective de patrimoniu cultural naţional, precum şi a cultelor la operaţiunile de restaurare şi întreţinere a imobilelor cu valoare culturală, istorică, artistică, arhitectonică sau religioasă.

 

7. Impunerea respectării prevederilor legale în vigoare privind regimul construcţiilor (i.e. sporirea exigenţei administraţiei publice locale în eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construcţii, pentru a evita, acum şi pentru viitor, construirea, în mod haotic, de imobile care sluţesc siturile cu clădiri de patrimoniu (vezi, în acest sens, construcţia mamut din apropierea Catedralei Sf. Iosif din Bucureşti sau destul de numeroase cazuri ce pot fi constatate în multe alte centre urbane, inclusiv în Cluj-Napoca.

Acestea sunt, câteva, idei menite a da mai mare importanţă evenimentului iniţiat de Direcţia judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional Cluj, dar, aşa cum am arătat, o „ziaristă” tupeistă şi aservită politic, din câte se pare şi un  foarte merituos apărător al patrimoniului cultural clujean, impunând o cenzură penibilă şi inadmisibilă, m-au oprit de la a-mi face cunoscut punctul de vedere.

După cum se vede sunt opinii ce nu au nici o conotaţie politică  şi nici nu urmăresc sublinierea contribuţiilor concrete pe care mi le adusesem, în timp, inclusiv ca deputat, pentru obţinerea de fonduri necesare reparării, întreţinerii sau restaurării unor monumente şi clădiri de patrimoniu cultural de importanţă majoră.

În pofida celor întâmplate şi a dovezii, mai mult decât evidente, de proastă creştere a unor indivizi implicaţi, adresez felicitări sincere Direcţiei judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional Cluj şi conducerii ei, pentru ideea salutară a marcării Zilelor Europene ale Patrimoniului la Cluj-Napoca.

Este regretabil că, prin cenzură motivată de tupeu sau incompetenţă, evenimentul nu a putut fi şi unul constructiv, cu schimb de idei, utile în munca deosebit de importantă viitoare de conservare, reală, nu doar declarativă, a patrimoniului cultural. Dacă, în multe oraşe din România, se constată vulgarizarea spaţiului urban, vina revine şi unor „specialişti” asemenea celor ce s-au opus la Cluj-Napoca unei dezbateri deschise, fără inhibiţii, democratice şi fără cenzură, a unei teme de o importanţă vitală pentru acum şi viitor.

 

Dr. Dan BRUDAŞCU

Deputat în legislatura 2000-2004

 

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com