Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

Ziua Poetului

Melania Cuc

 

 

Foto: Ion Pachia-Tatomirescu. „Cyberdesen“ şi semnătură de pe o fotografie din anul 1983

 

Ion Pachia-Tatomirescu  şi-a sărbătorit ziua de naştere la mijloc de Făurar. În timp ce hărmălaia cotidiană ţăndărea ferestrele turnului său de fildeş, Poetul, Profesorul, Omul cu valenţe culturale dintre cele mi rafinate şi mai primejdioase pentru ingnoranţa ce tinde să ne facă sclavi în faţa televizoarelor, Omul complex si frumos care este Ioan Pachia Tatomirescu şi-a petrecut ziua de naştere in familie. Şi ce familie! O familie unită prin dragostea de frumos, respect pentru viaţă şi înregimentare de bună voie în marea armie a celor ce se declară a fi cu dragoste neţărmuită faţă de glia strabună.

În timp de vedete efemere defilează prin faţa mulţimilor de gură-cască, mulţimi tot mai avide de sânge, nu de cerneală,- Ioan Pachia Tatomirescu îşi duce Destinul de cărturar, mai departe, cu convingerea că, perenitatea neamului nostru se ţine şi prin firul cuvintelor de înţelepciune, har, frumuseţe, pe care Domnia sa le  alege, le potriveşte în file de carte. Biografia lui Ion Pachia Tatomirescu este impresionantă prin date şi fapte. În cele ce urmează vă oferim  o mostră de viaţă de Om care, prin ceea ce primeşte şi dăruieşte Vieţii, şi-a câştigat dreptul de-a fi numit Maestru. (Melania Cuc, redacţia Agero)

 

Ion Pachia-Tatomirescu, născut la 16 februarie 1947, în localitatea Tatomireşti, judeţul Dolj-România, fiul Elenei (n. Florea) şi al tâmplarului Dumitru D. Pachia, este un valah (pelasgo-thraco-dac / dacoromân), doctor în filologie, unul dintre fondatorii paradoxismului, poet, prozator, teoretician, critic, istoric al culturilor / civilizaţiilor, al religiilor, lingvist, publicist, editor, tâlmăcitor (traducător); a scris şi publicat 41 de lucrări ştiinţifice şi beletristice. În prezent este profesor titular la Colegiul Naţional Bănăţean din Timişoara, director al Editurii Aethicus, redactor-şef al Anuarului de martie, redactor la revistele: Lamura, Rostirea românească şi Orient latin.

 

1) Studii universitare / postuniversitare

·        După absolvirea şcolii elementare din localitatea natală, Tatomireşti, a gimnaziului din comuna Brădeşti şi a Liceului Real-Umanist din oraşul Filiaşi, Ion D. Pachia (Ion Pachia Tatomirescu) urmează cursurile Facultăţii de Filologie – Universitatea din Timişoara (1966 – 1971).

·        Devine doctor în filologie – la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, cu teza Generaţia resurecţiei poetice din 1965 – 1970.

 

2) Fişă de poet, de eseist...

 

Ion Pachia-Tatomirescu debutează cu poeme şi o ars poetica paradoxistă (a holo-poemului), simultan, în revista Ramuri – anul III, nr. 10 (27) / 1966 (p. 21) şi în Povestea Vorbii (nr 7 / 1966, p. 14), suplimentul redactat de Miron Radu Paraschivescu; iar, editorial, cu volumul de poeme, Munte – Bucureşti, Editura Eminescu, 1972. De la primele-i poeme publicate în ziare / reviste, se lămureşte faptul că Ion Pachia-Tatomirescu „conjugă“ întru catharsis «marile probleme filosofice ale existenţei», eul liric fiindu-i «prezent în tot locul, ca un martor ocular şi senzorial la condensarea înaltelor miracole din seva pământului» (Al. Firescu, Înainte – Craiova –, nr. 6.560, 2 aprilie, 1966, p. 3), ecritura sa înnobilându-se în zodia «unei muzici, a unui ecou inefabil, care este pecetea poeziei», pecete inconfundabilă, dinspre o primă ars poetica a paradoxismului, Peristylium, dinspre o limpede şi foarte profundă „definiţie“ a holo-poemului, certificate chiar din toamna anului 1966, de Miron Radu Paraschivescu (în Povestea vorbii, nr. 7), de Ilarie Hinoveanu şi Petre Dragu (în Ramuri, III, nr.10 / 27, 15 septembrie 1966, p. 14). Ion Pachia-Tatomirescu, «puiul de dac» (Vl. Streinu, Ghiocei – la rubrica «Distinguo», în revista bucureşteană, «Luceafărul», nr. 11 / 255, din 18 martie 1967, p. 1 / 7, articol republicat în Pagini de critică literară, vol. IV, Bucureşti, Editura Minerva, 1976, pp. 90 – 92), intrând în „Ţara-Poem“ cu un Munte şi aducând «mărturia unei erupţii lirice de mare autenticitate prin îndrăzneală asociativă şi dinamism interior, traducând zbaterile şi elanurile unei sensibilităţi adolescentine înfiorată de a se descoperi pe sine şi tulburată de presimţirea unei ordini cosmice» (M. Iorgulescu, Munte, în revista Luceafărul, XV, nr. 32 / 536, 5 august 1972, p. 6), nu-i doar unul dintre fondatorii / teoreticienii paradoxismului, ci-i şi creator / inventator de salm, cea mai scurtă poezie cu formă fixă din istoria literaturii universale, mai exact spus, «un distih, în care versul prim are măsura 2, un troheu, fiind stihul „un-doi-irii“ („undoirii“ / „îndoirii“) Întregului Cosmic, şi, versul secund, măsura 4, o zalmoxiană pereche de trohei...» (I. P. T., Salmi, p. 5). «Într-adevăr, salmii întrec, necondiţionat, ca întindere, economia de cuvinte a haiku-ului, fără a pierde, prin aceasta (...), echilibrul dintre brevilocvenţă şi densitate (echilibru fin, greu de atins...). Iată câteva exemple, ca să nu ne rezumăm la afirmaţii: „Vie / lăcrimie...“; „Fluturi / ard pe scuturi“;„Munte, / în cer, pun-te...!“ etc.»; ajungem şi «la lectura cosmogonică a volumului»; fiindcă, «după cum ne informează autorul în cuvântul înainte, „eroul liric al salmului este un observator, un participant la o ordine microcosmică şi, deopotrivă, macrocosmică“; nu-i de mirare, deci, că, pe prima pagină, vedem scris, într-un chenar, „Cosmografii“; aceste cristale poetice, cu nenumărate reflexe, vorbesc despre sufletul omenesc, de pretutindeni şi de oricând, capabil să închidă în grăuntele său nevăzut (dar abisal), imensitatea universului» (E. Dorcescu, Poezie şi cosmografie, în Renaşterea bănăţeană / Paralela 45, nr. 3478, 3 iulie 2001, p. 6). În ciuda micropoemului-haiku, tatomiresciana „invenţie“ este deja „omologată“ atât de esteticieni din Belgia, ca Paul Van Melle («Salmes est fait uniquement de počmes ŕ forme fixe de ce nom, plus brefs encore que le haďkou japonais, car ils sont fait d’un trochée et d’un tétrasyllabe; il n’est pas facile de s’habituer ŕ ce rythme...» –, în revista Inédit, nr. 153 / 2001), cât şi din Franţa, ca Jean-Claude George («Le Salme est la plus courte poésie fixe de l'histoire de la littérature; le triplement du salme – proche du haiku – donne le trisalme...» – în Art et Poésie, nr. 177 / 2002). Ultimele poeme hadronice sunt remarcate şi de profesorul de românistică de la Universitatea Sorbonei, Jean-Paul Mestas: «Incantation, magie des visions, le počte de Timişoara offre ŕ lire des sonnets qui ouvrent les horizons de la Dacie et dont le chant rapelle cordialement au ręve des beautés latentes....» (în Jalons, nr. 73, 2002).

De aprecieri „înrăzărite“ dinspre „summa cum laudae“ se bucură şi opera de cercetare ştiinţifică interdisciplinară a lui Ion Pachia Tatomirescu, reunind o serie de lucrări novatoare / „revoluţionare“. Bunăoară, în studiul De la Mioriţa la Zalmoxis, după cum certifica Romulus Vulcănescu, încă din anul 1984, Ion Pachia Tatomirescu «pledează pentru rădăcinile, să le spunem, „mioritice“ ale Zalmoxianismului, apelează mereu la implicaţiile zalmoxianiste ale conţinutului Mioriţei. În alţi termeni, tema transsimbolizării baladei în Zalmoxianism cedează locul temei transformării Zalmoxiansimului în baladă. Ideea dominantă a acestei relaţii este aceea a seninătăţii protagonistului „mioritic“ în faţa morţii, care reeditează pe plan epic seninătatea dacogetică în faţa morţii solului către Zalmoxis. (...) Mergând pe urmele lui L. Blaga, substituie matricea (stilistică) prin matcă, aplicând-o la elemente de geografie mitică (referitor la iad şi rai). (...) Termenii, alegorie şi simbol, care deţin un loc important în gândirea mitică, sunt evidenţiaţi. Combate teoria abisală a „spaţiului ondulatoriu“ deal-vale a lui Lucian Blaga, înlocuind-o cu teoria semantismului sincretic a spaţiului spiritual zigzagat, creastă de munte – abis – creastă de munte (...); constată că ritmicitatea creastă – abis – creastă îşi are corespondenţa în poezia populară română. Iată cum: închipuie o poetică inedită sub raportul studiului ritmicităţii la români, în care este vorba despre anumite tipuri de versuri (...). Ideea oralităţii culte (care în fond este ceremonială de curte regală sau culturală de regim pontifical) constituie o idee forţă folosită de autor» (Acad. Romulus Vulcănescu, Tema transsimbolizării baladei „Mioriţa“ în Zalmoxianism..., în „Mioriţa“ – lectură semantic-sincretică şi simbolic-genetică... de Ion Pachia Tatomirescu, Universitatea din Craiova, 1986, p. 73). Ion Pachia Tatomirescu este un «cercetător cu o largă informaţie şi cu o reală capacitate de cuprindere şi sistematizare» (Mircea Braga), «un spirit neobosit, veşnic iscoditor, aliat constant al celor mai autorizate voci critice», având «vocaţia brevilocvenţei (...) şi capacitatea lăudabilă şi rară de a absorbi o uriaşă cantitate de informaţii» (Crişu Dascălu), lucrând «cu ambiţia exhaustivităţii» (Liviu Leonte); teza-i de doctorat, Generaţia resurecţiei poetice din 1965 – 1970, «rodul lecturilor de câteva zeci de ani», se constituie într-un «adevărat compendiu de poezie a unei generaţii, sprijinit, de regulă, pe repere valorice valabile» (Mircea Tomuş); «volum masiv, opul lui Ion Pachia Tatomirescu repune în drepturi (cercetând opera şi contextul) o generaţie care, sub furia revizionistă, a fost aprig contestată în anii din urmă» (Adrian Dinu Rachieru). Obiectivele, lucrările lui Ion Pachia Tatomirescu se circumscriu veritabilului enciclopedism cu care pare a se mândri şi începutul celui de-al treilea mileniu de după naşterea Mântuitorului... (Mugur Moşescu, O fişă pentru ediţia secundă a DGLR... / An Article for the Second Edition of DGLR..., postfaţă la: Ion Pachia Tatomirescu, „Despre fructul curcubeului“ / „On the Fruit of the Rainbow“, 2007, pp. 172 sqq.)

 

3) Volume / cărţi de beletristică şi de interdisciplinară cercetare ştiinţifică publicate de Ion Pachia-Tatomirescu (în ordine cronologică)

 

  • Munte, poeme, Bucureşti, Editura Eminescu, 1972.

  • Crocodilul Albastru (poezii pentru copii), Bucureşti, Editura Ion Creangă, 1975.

  • Încântece, versuri (cu o postfaţa Poezie şi arheologie de Miron Radu Paraschivescu), Bucureşti, Editura Litera, 1979.

  • Zoria, poeme, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1980.

  • Lilium Breve, poeme, Bucureşti, Editura Eminescu, 1981.

  • Peregrinul în azur, poeme, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1984.

  • Verbul de mărgărint,  poeme, Timişoara, Editura Facla, 1988.

  • Dumnezeu între sălbatice roze (trisalmi şi micropoeme-haiku; cu o postfaţă a autorului, Despre temeiurile dacoromâneşti ale micropoemului-haiku), Timişoara, Editura Hestia, 1993 – ISBN 973-95744-7-5.

  • Haiku (volum ilustrat cu „foto-sculpturi“ de Monique Deryckere, trilingv: în română, în franceză – versiunea autorului – şi în neerlandeză în traducerea poetului belgian, Florimond Van de Velde), Bruxelles / Porto, Editura Fundaţiei Fernando Pessoa, 1994.

  • Nichita Stănescu şi paradoxismul, eseu monografic, Timişoara, Editura Arutela, 1994; ediţia a II-a, augmentată, Timişoara, Editura Aethicus, 2000 – ISBN 973-97530-4-3.

  • Împăratul din Munţii de Azur / The Tale of the Emperor in the Azure Mountains, versuri / proză pentru copii (versiunea în limba engleză: Gabriela Pachia), Timişoara, Editura Aethicus, 1996 – ISBN 973-97529-1-8.

  • Mihai Eminescu şi mitul etnogenezei dacoromâneşt, eseu de istorie literară şi de istoria civilizaţiilor, Timişoara, Editura Aethicus, 1996 – ISBN 973-97529-0-X.

  • Bomba cu neuroni, poeme („postfaţate“ de o suită de articole teoretic-paradoxiste şi de 33 de referinţe critice, de la Vl. Streinu, la Adrian Dinu Rachieru), Timişoara, Editura Aethicus, 1997 – ISBN 973-97529-8-5.

  • Zalmoxianismul şi plantele medicinale, interdisciplinare studii de istoria limbii pelasgo-thraco-dace (abordând numele de plante medicinale cogaionice), de botanică, de etnoiatrie, sau de medicină zalmoxiană (pelasgo-thraco-dacă / valahă), vol. I (ISBN 973-97529-5-0), II (ISBN 973-97529-7-7), Timişoara, Editura Aethicus, 1997.

  • Stelele dalbe...dintr-o „Colindă la Timişoara în Decembrie Însângerat, la anul 1989“ (plachetă cu poeme pentru copii),  Timişoara, Editura Aethicus, 1998 – ISBN 973-97529-2-6.

  • Dacia (Dacoromânia) lui Regalian / Regalianus’ Dacoromania The Independent State of Dacoromania (258 270), Founded by Regalianus, the Great Grandson of the Hero-King Decebalus, lucrare de istoria antică a Pelasgilor / Valahilor (în română şi engleză; traducerea în limba engleză: Gabriela Pachia), Timişoara, Editura Aethicus, 1998 – ISBN 973-97529-3-4.

  • Mărul din Rai cu stelele Crăciunului dacoromânesc (antologie de colinde culese de I. P. Tatomirescu de pe văile Amaradiei, Gilortului, Jiului, Motrului, Mureşului şi Oltului, între anii 1966 şi 1986), Timişoara, Editura Aethicus, 1998 – ISBN 973-97529-4-2.

  • Aforismele apei / Aphorismes de l’Eau (ediţie bilingvă, în valahă şi în franceză –tâlmăcitor: I. D. Pachia), Timişoara, Ed. Aethicus, 1999 – ISBN 973-97530-0-0.

  • Colegiul Bănăţean (pagini monografice...), Timişoara, Editura Aethicus, 1999 – ISBN 973-97529-9-3.

  • Fulgerul sferic / Éclair sphérique, poeme, (ediţie bilingvă; versiunea franceză a majorităţii poemelor este făcută de Chantal Signoret şi I. D. Pachia), Timişoara, Editura Aethicus, 1999 – ISBN 973-97530-1-9.

  • Salmi – pentru „Premiul Nobel“ al rândunicilor / Salmes pour „Prix Nobel“ des hirondelles / Salms for „the Nobel Prize“ of the Swallows / Salms für „den Nobel Preis“ der Schwalben, distihuri „superparadoxiste“, sau „teletexte“, (ediţie tetralingvă (română, franceză în tălmăcirea lui Dacian Bradua, engleză în traducerea Gabrielei Pachia şi germană în translarea Mihaelei Gherasim), Timişoara, Editura Aethicus, 2000 – ISBN 973-97530-9-4.

  • Istoria religiilor, vol. I (Din paleolitic / neolitic până în mitologia pelasgo-daco-thracă – sau valahică / dacoromână – ISBN 973-97530-5-1), Timişoara, Editura Aethicus, 2001 – ISBN 973-97530-3-5.

  • Dicţionar estetico-literar pentru Bacalaureat, Timişoara, Editura Aethicus, 2001 – ISBN 973-97530-6-X.

  • Ultimele poeme hadronice, Editura Aethicus, 2002 – ISBN 973-85261-1-6.

  • Cereasca horă din carul cu doisprezece brebenei (plachetă cu poeme pentru copii), Timişoara, Editura Aethicus, 2002 – ISBN 973-85261-4-0.

  • Dicţionar estetico-literar, lingvistic, religios, de teoria comunicaţiei..., Timişoara, Editura Aethicus, 2003 – ISBN 973-97530-8-6.

  • Povestea celor trei mustăţi de fier (povestiri pentru copii, cu postfaţa Povestea despre poveştile acestei cărţi pentru bunicul de este şi istoric literar de Ioan Doru Breianu), Timişoara, Editura Aethicus, 2003 – ISBN 973-85261-2-4.

  • Compostorul de nori (colecţia Cele mai frumoase poeme – antologia esenţială –, cu un „Pentaedru prefaţator“ semnat de Vladimir Streinu, Miron Radu Paraschivescu,  Constantin M. Popa, Alexandru Ruja, Adrian Dinu Rachieru, cu un „Dodecaedru postfaţator“ de Mircea Iorgulescu, Ion Dur, Ioan Buduca, Laurenţiu Ulici, Ion Rotaru, Paul Van Melle – Belgia –, Florin Vasiliu, Paul Courget – Franţa –, Eugen Dorcescu, Jean-Claude George – Franţa –, Jean-Paul Mestas – Franţa –, Marian Barbu şi cu un Tabel cronologic de Mugur Moşescu), Timişoara, Editura Aethicus, 2004 – ISBN 973-85261-5-9.

  • Generaţia resurecţiei poetice (1965 – 1970), o istorie a poeziei valahe din secolul al XX-lea (cu câteva referinţe despre autor semnate de prof. univ. dr. Mircea Braga, de prof. univ. dr. Crişu Dascălu, de prof. univ. dr. Liviu Leonte, de prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru şi de prof. univ. dr. Mircea Tomuş), Timişoara, Editura Augusta, 2005 – ISBN 973-695-198-7.

  • Despre fructul curcubeului / On the Fruit of the Rainbow (cu prefaţa Noua estetică antropocelestă dintre anii 1965 şi 1975 sau estetica paradoxismului, semnată de I. P. T., şi cu „postfaţa“ Ion Pachia Tatomirescu la al LX-lea ocol al Soarelui de Mugur Moşescu), Timişoara, Editura Aethicus, 2007 – ISBN 973-85262-4-8.

  • Etc.

 

4) Antologii (în care Ion Pachia-Tatomirescu este prezent cu poeme, studii / eseuri, articole etc.)

  • Poarta cuvintelor (întocmită de I. Potopin, cu un Cuvânt înainte de Al. Philippide şi cu o Prefaţă de Şerban Cioculescu), Bucureşti, Ed. Litera, 1971.

  • Poeţi olteni 1944 – 1980 (întocmită de Justin Constantinescu şi Ion Deaconescu, cu o Prefaţă de Marin Sorescu), Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1982.

  • Timişoara 16 – 22 decembrie 1989 (întocmită de Ion Anghel, cuprinzând „radiografii“ ale revoluţiei din anul 1989; lui I.P.T. i se publică: Nopţile şi zilele Revoluţiei Dacoromâne din Decembrie 1989, la Timişoara fragmente de jurnal), Timişoara, Editura Facla, 1990 ─ ISBN 973-36-0091-1.

  • Umbra libelulei (antologie de micropoeme-haiku, întocmită de Fl. Vasiliu), Bucureşti, Editura Haiku, 1993 ─ ISBN 973-95951-1-1.

  • Casa Faunului / The Faun’s House (antologie de poeme, întocmită de Lucian Alexiu), Timişoara, Editura Hestia, 1996 ─ ISBN 973-9192-39-4.

  • O sută de catarge / One Hundred Masts – microantologie a haiku-ului românesc (selecţie, argument şi comentarii de Florin Vasiliu şi Şerban Codrin), Bucureşti, Editura Haiku, 1997.

  • Luna în ţăndări (poeţi români – 10 ani de haiku, antologie aniversară, de Florin Vasiliu şi Mioara Gheorghe), Bucureşti, Editura Haiku, 2000 ─ ISBN 973-99290-5-2.

  • Eficienţa în învăţământ (studii privind reforma în învăţământ – antologie întocmită de Al. Moţ), Timişoara, Presa Universitară Română, 2001 ─ ISBN 973-8063-76-0.

  • Tratat de melancolie (antologia referinţelor critice despre Anghel Dumbrăveanu întocmită de fiica poetului, Violeta Dumbrăveanu), Timişoara, Editura Eurostampa, 2001 ─ ISBN 973-8244-59-5.

  • Ars Poetica – The Loga Anthologies of Romanian Poetry, I (antologie şi traduceri de Gabriela Pachia), Timişoara, Editura Aethicus, 2003 ─ ISBN 973–85261–6–7.

  • Povos e Poemas / Peuples et Počmes (antologie în portugheză şi franceză – 100 de ţări şi 200 poeme –, întocmită de Jean-Paul Mestas), Lisboa, Universitária Editora, 2003 ─ ISBN 972 – 700 – 473 – 3.

  • Surâsul crizantemei – antologie a haiku-ului românesc (întocmită de Ioan Găbudean), Târgu-Mureş, Editura Ardealul, 2004.

  • Tentaţiile textului, 2 (studii de stilistică; antologie a Academiei Române – Filiala Timişoara – Institutul „Titu Maiorescu“, având coordonator pe prof. univ. dr. Crişu Dascălu), Timişoara, Editura Brumar, 2005 ─ ISBN 973-602-140-8.

  • Zoe Dumitrescu-Buşulenga, opera încoronată (florilegiu de Artur Silvestri), Bucureşti, Editura Carpathia Press, 2005.

  • Voices of Contemporary Romanian Poets, Selection and English version by Dan Brudaşcu, Cluj-Napoca, Editura Sedan, 2007 ─ ISBN 978-973-1844-00-8.

  • Etc.

5) Prefeţe / postfeţe, studii introductive, tabele cronologice de Ion Pachia-Tatomirescu

 

  • Zalmoxianism şi Creştinism  în Dacia / Dacoromânia – Patria Sfântului Ioan Cassian – postfaţă (pagini A-5: 130) la: Sfântul Ioan Cassian, A douăzeci şi patra convorbire duhovnicească, Timişoara, Editura Aethicus, 1999 (pp. 55 – 188)

  • „Dacia literară“ (1840) şi programul renaşterii naţionale în Principatele Valahe, studiu introductiv; şi Mihail Kogălniceanu – tabel cronologic; ambele în: Mihail Kogălniceanu, Unirea Principatelor a fost visul de aur..., Timişoara, Editura Aethicus, 2004 (pp. 5 – 42).

  • Zece „mituri esenţiale“ în creaţia lui Mihai Eminescu şi câteva „motive“ / „mari teme“ romantice, studiu introductiv; şi Mihai Eminescu – tabel cronologic; ambele în: Mihai Eminescu, Luceafărul, Timişoara, Editura Aethicus, 2004 (pp. 5 – 54).

  • Nichita Stănescu şi paradoxismul ontologic al Limbii / Logosului, studiu introductiv; şi Nichita Stănescu – tabel cronologic; ambele în: Nichita Stănescu, Omul-Fantă, Timişoara, Editura Aethicus, 2004 (pp. 5 – 29).

  • Etc.

 

6) Ion Pachia-Tatomirescu – editor

 

  • Sfântul Ioan Cassian, A douăzeci şi patra convorbire duhovnicească, Timişoara, Editura Aethicus, 1999 ─ ISBN 973-97530-7-8.

  • Mihail Kogălniceanu, Unirea Principatelor a fost visul de aur, Timişoara, Editura Aethicus, 2004 – 973-85261-0-8.

  • Mihai Eminescu, Luceafărul, Timişoara, Editura Aethicus, 2004 ─ ISBN 973-85261-8-3.

  • Nichita Stănescu, Omul-Fantă, Timişoara, Editura Aethicus, 2004 ─ ISBN 973-85261-7-5.

  • Etc.

7) Ion Pachia-Tatomirescu – tâlmăcitor (traducător)

 

  • Gilbert Stenfort, Poeme ornitologice („Ornithologie – saynčtes et fabliaux inspirés des moeurs et particularités morphologiques des oiseaux, pour l'édification des petits et des grands“ –, tâlmăcire din limba franceză în colaborare cu Veronica Balaj), Timişoara, Editura Paradox, 1990.

  • Ivo Andrici, Curtea blestemată, roman (tabel cronologic şi tâlmăcire din limba sârbă, în colaborare cu Steva Perinaţ), Timişoara, Editura Uniunii Sârbilor din România, 2005 – ISBN 973-8402-40-9.

  • Etc.

8) Ion Pachia-Tatomirescu – activitate publicistică

 

  • Începând cu 15 septembrie 1966 şi până la 24 ianuarie 2007, Ion Pachia Tatomirescu a publicat – în ziare / reviste din România şi din alte ţări ale Europei şi Americii – 1029 articole / studii interdisciplinare (critică, istoria civilizaţiilor, teoria literaturii, stilistică, lexicologie, istoria religiilor etc.).

  • Lista ziarelor / revistelor la care Ion Pachia Tatomirescu a colaborat ori publică: Al cincilea anotimp (Oradea, 2001), Amfiteatru (Bucureşti, 1968), Annales de l’Academie des Lettres et des Arts du Perigord (Revue Littéraire et Artistique, Bordeaux / France, 1991), Anotimpuri literare (Timişoara, 1994; 2005), Art et Poésie (Franţa / Pagny sur Meuse, 2004 – 2007), Aurora (Bucureşti, 1988), Banatul (Timişoara, 1994), Caietele Dacoromâniei (Timişoara, 1996 2003), Caietele / Les Cahiers / NoteBooks „Tristan Tzara“ (Moineşti, 2005, 2006), Cafeneaua literară (Piteşti, 2006, 2007), Cetatea culturală (Cluj-Napoca, 2007), Clio (Timişoara, 1992 – 1994), Comterra (Bucureşti, 2001), Contemporanul (Bucureşti, 1968 1969), Contrapunct (Bucureşti, 1991), Convergenţe Româneşti / Romanian Convergences (Londra, 1985 1987), Dacia magazin (New York – Dacia Revival International, 2005, 2006, 2007), Dreptul la timp (Timişoara, 1990), Familia (Oradea, 1971; 2005, 2006), Haiku (Bucureşti, 1990 1992), Inédit (La Hulpe / Belgia – revue mensuelle du Groupe de Reflexion et d’Information Littéraires, 1997 2007), Înainte (Craiova, 1966 1969), Jalons (Paris / Franţa, 2001 – 2007), Knijevni jivot / Kњижевни живот  (Timişoara, 2006), Limbă şi literatură (Bucureşti, 1981), Luceafărul (Bucureşti, 1968 1969; 1981 1989; 2005 – 2007), Lumina (Serbia, Novi Sad, 1995 2007), Lumină Lină / Gracious Light (New York, 2004 – 2006), Mozaicul (Craiova, 2005, 2007), Negru pe alb (Odobeşti, 2007), Neue Literatur (Bucureşti, 1989), Oglinda literară (Focşani, 2005 – 2007), Orient latin (Timişoara, 1996 2007), Orizont (Timişoara, 1968 1969; 1971; 1983 1989), Orte (Zürich; 2005), Pro Saeculum (Focşani, 2005 – 2007), Radix (revue bilingve de culture Mornimont / Belgique, 1991), Ramuri (Craiova, 1966 1969; 1977; 1980 1987), Renaşterea bănăţeană (Timişoara, 1991 – 2004), Rétro-Viseur (Lille / Franţa, 2003), Rivista Internazionale di Letteratura / Revue Internationale de Littérature / International Review of Literature «Fleurs de Lune» (La Spezia / Italia, 2000), Rostirea Românească (Sibiu / Timişoara, 1995 2006), Steaua (Cluj-Napoca, 2002), Sfârşit de mileniu (Craiova-Bechet, 1996 2000), Tomis (Constanţa, 1968), Transilvania (Sibiu, 1983 1988; 2003), Unu (Oradea / Târgu-Jiu, 2006, 2007) etc.

 

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)