indexrevista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

Doliu internaţional după artistul Peter Ustinov

Dani Rockhoff



Sub masca de bonom, se ascundea viclenia detectivului Poirot, dar şi un ascuţit şi subtil spirit critic. Sir Peter Ustinov a murit în dimineaţa zilei de 29 martie. A fost un multitalent -comedian de excepţie, regizor, scenarist, scriitor şi compozitor- un om care a cuprins în inima sa largă întreaga lume. Cetăţeanul lumii Ustinov şi-a atras consideraţia nu numai ca artist, ci şi ca „incurabil optimist” militant pentru un viitor mai omenos al copiilor din toată lumea, ca ambasador extraordinar la Unicef.

Fiu al unui emigrant rus şi al unei artiste franţuzoaice, Peter Alexander Ustinov s-a născut în 16 aprilie 1921 la Londra; strămoşii săi proveneau din Rusia, Italia, Franţa şi Etiopia.
Tatăl – de origine rusă, având însă cetăţenia germană- Jona von Ustinov a luptat în primul război mondial în armata Imperiului austro-ungar, iar în 1918 a emigrat în Anglia, unde a lucrat ca ataşat de presă la Ambasada Germaniei din Londra. Elevul Peter Ustinov a crescut cvadrilingv şi a fost educat la renumita şcoală londoneză Westminster; o şcoală pe care o ura din adâncul sufletului, nu doar din cauza rigidăţii disciplinare, ci şi fiindcă „grăsuţul Peter” era mereu ţinta batjocurii colegilor: „mă salvam imitând profesorii şi făcându-i astfel pe colegi să râdă” îşi va aduce aminte peste ani. O strategie de auto-apărare care i-a determinat mai târziu cariera. La 16 ani, săturându-se de chinurile şcolii, Ustinov părăseşte Westminster-ul şi începe să ia ore de actorie. Activitatea dramaturgică şi-o începe însă cu adevărat în 1946, după încheierea serviciului militar în armata britanică. Douăzeci de piese de teatru şi nouă scenarii de film îi poartă numele, iar ca actor a jucat în peste 40 de filme; a scris povestiri, romane şi memorii, a editat colecţii de fotografii şi caricaturi, a colindat şi delectat tot mapamondul cu „solo”-urile sale satirice.

 

O altă dimensiune dramaturgică a sa, pe linia rolurilor serioase, s-a relevat în memorabilele întruchipări ale lui Nero din „Quo vadis” (1952), a neguţătorului de sclavi din „Spartacus” (1960) sau a hoţului din „Topkapi” (1964) ltimele două fiind premiate cu Oscaruri. Ca omagiu al artei sale, Elizabeta a II-a regina Marii Britanii l-a innobilat, acordându-i titlul de Sir.

„Englez preferat” al multor cinefili români, Ustinov a dus o viaţă privată retrasă, multe decenii locuind în Elveţia, la Bursins, o zonă viticolă din apropierea lacului Geneva. Tată a patru copii din trei căsătorii – ultima cu scriitoarea franceză Hélčne du Lau d`Allemans-
Sir Peter a reuşit în mare masură să-şi protejeze viaţa privată de intruziunile mass-media. u toate acestea, suferindul artist nu s-a ferit de interviuri: într-unul din ele, artistul a spus că ar vrea să muncească „până cade jos”, ceea ce a dovedit-o chiar şi ţintuit în cărucior, continuând să-şi exprime la fel de satiric şi penetrant opiniile referitoare la bunele şi relele lumii acesteia. Ultimele două luni din viaţă, el şi le-a petrecut în clinica din Genolier de lângă Geneva, unde a şi decedat. Dupa declaraţiile unui prieten, decesul s-a datorat unei insuficienţe cardiace pe fond diabetic. În ciuda suferinţelor, umorul nu l-a părăsit pe marele comediant nici în ultimele clipe de viaţă; la întrebarea unui jurnalist de la o agenţie de presă: „Ce epitaf aţi dori să vi se pună pe mormânt?” el i-a raspuns, trăgând cu ochiul: „Nu călcaţi pe peluză!”

Dani Rockhoff
 

 indexrevista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

WEBMASTER : Conceptia sitului, redactarea Revistei Agero :  ec.Lucian Hetco [contact]  [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.