Pagina de front  | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana

 

                    Intrarea Romäniei in Nato, un exemplu de "clarviziune morala"

Impresii si pareri personale in FORUM

Dani Rockhoff - Reutlingen

 

Cänd pe cerul Pragäi patruleaza avioane de lupta, cänd 2.200 de soldati din trupele speciale stau in pozitie de tragere si 12.000 politisti cehi de veghe, atunci nu se poate vorbi de räzboi, ci de "implinirea unei misiuni istorice". Istorica, pentru cä Alianta Atlantica, odraslä a fostului Räzboi Rece, vrea sä coopteze sapte fosti sateliti sovietici, intre care si Romänia. Istorica, pentru cä se pregäteste "showdown-ul europeano-atlantic" (Die Welt), la summit-ul de la Praga stabilindu-se coordonatele relatiei intre puterea protectoare SUA si statele "protejate" ale Europei. Istorica, pentru ca asa a numit-o presedintele american, in cuväntarea sa din 20.11.02, avertizänd asupra" Marelui Räu care tulbura lumea...la fel de periculos ca cel cu care s-au confruntat mamele si tatii, bunicile si bunicii nostri". Istorica au numit-o si Peter Struck, Ministrul german al Apärärii Nationale, si Ion Iliescu, presedintele Romäniei. Adevärul de Bucuresti, in editorialul säu din 24.11. vede in invitatia de aderare la Nato in 2004, tot un moment istoric, ba chiar "sfärsitul erei comuniste in Romänia".

In aprilie 1949 Harry Truman -presedintele de atunci al Americii- a tinut, ca si succesorul säu de azi, o cuväntare istorica. El a definit Alianta ca "pusä in slujba apärarii civilizatiei si a valorilor democratice comune pe ambele maluri ale Atlanticului". In vremea aceea, americanii vedeau un pericol existential in Uniunea Sovietica. Intre timp, Moscova impärtäseste oarecum vederile Washingtonului, desi extinderea Nato s-a lovit multa vreme de temerile si impotrivirea ei.

Weekday Magazine (jurnalisti ai postului de radio Europa Libera) din surse Reuters, considera ca presedintele american a folosit vizitele in Romänia si in Lituania "pentru a bate incä o data toba" pentru räzboiul in Irak, si cä Bush sperä, prin "intinerirea spiritului Nato" , un efect pozitiv asupra Aliantei de "a adopta o pozitie mai ferma" impotriva pericolului terorist. Aceeasi sursä releva ca la Bucuresti, presedintele american a spus cä "Romänia va fi o punte de legäturä spre Rusia", iar presedintelui Putin, ca Rusia "nu are nevoie de o zona-tampon care sä o separe de Europa". La Vilnius insä, Rusia nu a fost mentionata, lituanienilor aducändu-li-se omagiu pentru lupta lor impotriva" cruntei asupriri".

Cancelarul german Gerhard Schröder s-a declarat "nespus de bucuros" de decizia sporirii numärului de membrii Nato, si si-a oferit sprijinul tuturor candidatilor in vederea intrarii din 2004. Karl Grobe, in Frankfurter Rundschau, vede eforturile Romäniei si ale presedintelui Iliescu de a intra in Nato ca o consolidare a conducerii statului, "desigur pe baza unui singur partid de guvernämänt", iar vizitarea cu prioritate a Bucurestiului de cätre Bush, , ca o urmare a acordului conducerii Romäniei, "de a da sanse cetätenilor americani sä se sustraga eventualelor urmäriri ale Curtii Internationale de Justitie". Ceea ce a provocat, intre oficialitatile Uniunii Europene, reactii variind intre frunti incretite si enervare vädita. Sprijinul nemärginit al lui Iliescu pentru Nato este interpretat de cotidianul german, ca speranta a presedintelui romän intr-o explozie de popularitate, iar in cazul unor alegeri anticipate in 2003 -prin iminenta modificare a Constitutiei si majoritate PSD-ista- portita de scäpare pentru fosta securitate si nomenclatura de partid. Care ar rämäne nepedepsita, dar "o baza" nu tocmai pe gustul NATO.

In Piata Revolutiei, acolo unde Ceausescu si-a pierdut credibilitatea , George W. Bush, in fata a 200.000 de oameni murati de ploaie si a altor cäteva milioane in fata televizoarelor, si-a cästigat una deosebita, numind Romänia "värful de lance" al Nato. Iane Kemp, de la revista britanica militara Jane`s Defence Weekly, face o analiza care confirma aceasta metaforä, evidentiind situarea strategica a Romäniei in cazul unui räzboi cu Irakul, prin coridoarele sale aeriene, portul Constanta si caile terestre de acces spre vechiul aliat Nato, Turcia. Pregatirea preliminara a trupelor rapide de interventie e deja incheiata si experienta trupelor de elita romäne in lupta montana il duc cu gändul pe autor la Afghanistan, Irak, Iran, Coreea de Nord. Si cotidianul elvetian Neue Züricher Zeitung se referä in detaliu la oferta de "coridoare aeriene, aeroporturi militare si porturi la Marea Neagra", precum si la eforturile Romäniei de a-si mentine si moderniza armata, prin alocarea de 1,58 miliarde franci elvetieni bugetului militar, ceea ce reprezinta 2,38% din produsul national brut, in ciuda faptului ca 44,5 % din populatie traiesc sub limita considerata de existenta de catre Uniunea Europeana.

Brüssel-ul insä, considera invitatia la noi aderari, un eventual risc pentru Nato insasi, intreväzind -prin cresterea in 2004 a numärului de state membre de la 19 la 26- o si mai mare birocratizare a procedurilor de ratificare a deciziilor. Mai mult chiar, se considerä ca pentru EU, extinderea Nato va aduce doar un relativ profit militar, in ceea ce priveste lupta impotriva terorismului. Presedintele Consiliului Nato, General Harald Kujat vede insä prin noile aderari  o contributie importanta la stabilitatea mondiala, cu toata alunecarea spre "cantoanele nesigure" ale lui Lukaschenko (Bielorusia) si Kutschma (Ukraina). Ron Asmus -consilier al fostului ministru de externe american, Madeleine Albright- incearca o analiza a pozitiei Europei. El spune cä "nici un stat european sau sef de stat nu va investi in reforma Nato, daca americanii nu dau startul", unele state europene sperand chiar cä Washingtonul se va resemna, treptat, la pozitionarea NATO ca forta militara de gradul doi.

Pentru romäni insä, Nato e momentan gradul unu, si euforia de zilele trecute o dovedeste cu prisosinta. Poate fiindca, cealalata fata a medaliei, Europa, e incä departe. Iar cu 77 % din voturi pentru Alianta si 51% pentru amenajarea de baze Nato pe teritoriul tarii, romänii sunt pregätiti sä arate si altora ce inseamna "clarviziunea morala", dupa indemnul presedintelui american, in Piata Revolutiei din Bucuresti.


Dani Rockhoff, email:  dani.rockhoff@arcor.de
Reutlingen, Germania

 

  Pagina de front  | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Webmaster (editor) : conceptia paginilor, redactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]    

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.