Pagina de front | Istorie | Proză și teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate și apeluri

 

 

M. Cinta Montagut

Traducere și prezentare de Eugen Dorcescu

 

Scriitoarea spaniolă M. Cinta Montagut s-a născut la Madrid, în 20 decembrie 1946. Este profesoară de literatură, s-a afirmat şi s-a impus cu poezie, critică literară şi traduceri (îndeosebi din italiană şi din franceză). Cultivă un lirism dens, în a cărui substanţă ideea şi simţământul ajung la un subtil echilibru, explorând şi evocând drama condiţiei umane, generată, mai cu seamă, de curgerea neiertătoare a vremii. Sensibil, concis, compasiv şi discret, elaborat cu sinceritate şi măiestrie, versul Mariei Cinta Montagut are, în conştiinţa receptoare  ecou şi durată.

Opera (selectiv): Cuerpo desunido (Barcelona, 1979), Como un lento puńal (Sevilla, 1980), Volver del tiempo (Sevilla, 1983), Par (Barcelona, 1993), Teoría del silencio (Barcelona, 1997), El tránsito del día (Málaga, 2001), La voluntad de los metales (Málaga, 2006), Desconcierto (Málaga, 2010).

Oferim cititorilor români un eşantion, reprezentativ, credem, din cea mai recentă carte a autoarei: Sin tiempo (in-Verso, Ediciones de poesía, Barcelona, 2014). (Eugen Dorcescu)

 

FĂRĂ  TIMP

 

I

 

De câte ori tu şi eu,

o, timpule,

am luptat singuri,

fără armistiţiu şi fără odihnă

mereu şi mereu spre a pierde…

 

V

 

A te gândi că distanţa e o săgeată

ce-ajunge la destinaţie fără să ştie,

fără-a cunoaşte văzduhul pe care-l străbate,

nici culoarea-nserării care-o primeşte.

A gândi că distanţa este ceva incert,

o idee ce mângâie tăcerea,

un dram de pulbere, un gând,

un adevăr ce se pironeşte în umbră.

 

VIII

 

Să contempli viaţa,

să cunoşti existenţa

când timp nu mai este,

când ochii şi mâinile

descoperă dragostea într-o sfâşiere

şi secretul lumii într-o voce.

 

 

*

 

I

 

Nimic nu mai este la fel

când timpul transferă

voinţa sa trupurilor ce fug

spre a căuta limita.

 

III

 

Poemul transcrie

cum ar fi dacă te-aş iubi

cum ar fi să ne jucăm cu vorbele

pe care am vrut să le folosim

şi pe care le-am pierdut ori uitat

într-un ungher,

fiindcă întotdeauna am ştiut

că ele nu slujeau

ţelului pentru care au fost inventate.

 

XVII

 

Voi căuta mereu cuvântul exact, potrivit

pentru  a încerca să desemnez ceea ce noi nu am fost,

ceea ce am dorit să fim măcar o singură clipă,

ceea ce niciodată n-am învăţat a numi,

ceea ce într-o zi am găsit fără a iscodi,

ceea ce am avut fără a fi în stare să avem.

 

 

*

 

I

 

Cu o mână

am desenat un nume pe nisip

am iubit

şi nu am fost iubită.

Cu cealaltă mână

am trasat o cale peste ape

şi nu i-am putut urmări destrămarea.

Cu cele două mâini

am îmbrăţişat o picătură de sânge

care-mi dogorea în piept

şi-am înţeles

că nu există moarte

şi că nici marea nu mai există.

 

VII

 

Te-ai scufundat

definitiv

în tăcere

şi atunci mi-am dat seama:

cuvintele ne sunt de prisos

când nu mai construiesc

nici vise, nici himere.

 

XI

 

Astăzi e marea cea care mă contemplă.

Sau eu sunt cea care contemplă

aceeaşi mare

pe care noi am contemplat-o cândva?

 

Duce şi-aduce spumă

cuvinte şi gesturi,

surâsuri nude.

 

Poartă cu sine spumă

resturi de naufragiu.

O, nimeni, nimeni  nu îşi alege dragostea

şi nici uitarea.

 

XII

 

A nega,

a nega necontenit visul,

a căuta echilibrul

pentru ca apoi să negi ameţeala,

căderea în umbră,

căldura sângelui,

strigătul şi zvâcnirea

cuvintelor strivite

în răsuflarea obscură a nopţii.

A nega mereu,

mereu trebuie să negi

pentru a continua să fii viu.

 

XIII

 

De ce întotdeauna

istoriile se-ncheie

rupând legăminte şi

alungând viaţa în amintire?

 

Traducere şi prezentare: Eugen Dorcescu

Timişoara, 5 februarie 2014

 

Dreptul de aproba copierea articolelor prezentate in revista AGERO apartine detinatorilor de copy-right (autorul/autoarea),  care trebuie contactati si informati in timp util.  Orice preluare de texte din revista AGERO fără aprobarea autorilor și precizarea sursei intra sub incidenta "Legii drepturilor de autor".

 

Impressum

 


Revista Agero ® ist ein Markenprodukt von NewAgero,  Deutschland

Chefredakteur: Lucian Hetco (Deutschland). Stellv.Chefredakteur - Maria Diana Popescu (Rumänien). Redakteure: Ion Măldărescu,  Cezarina Adamescu (Rumänien)