HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

 

Dialog cu poetul - Poeme

Dr. Cornelia Păun

 

 

Păun Cornelia este Doctor în Roboţi Industriali din 1998, al Universităţii Politehnice Bucureşti, Master în Management şi Evaluare Educaţională, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea Bucureşti şi în Filologie, Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti, licenţiaţă în Limba şi Literatura română- Limba şi Literatura franceză, Facultatea de Litere, Universitatea Braşov, Diplomat Inginer mecanic, specializarea TCM , Universitatea Braşov şi inginer transporturi, Universitatea Politehnică Bucureşti. Are nouă cărţi publicate şi peste  100 articole în ţară şi străinătate. Păun Cornelia a debutat ca scriitor (proză) în cadrul revistei Asymetria, revue de culture, critique et imagination. A fost redactor colaborator la un ziar cotidian. Până în prezent nu a publicat poezii.

 

Citâm din scurta prezentare a autoarei: "Menţionez că, dragostea pentru cărţi am moştenit-o de la bunicul meu, profesor de filozofie şi de la mama mea, profesoară de limba română. Când am mers la şcoală la şase ani, deja citisem toate cărţile din casă, care erau foarte multe şi care aveau ca autori cei mai renumiţi scriitori din literatura universală. Bunicul meu cunoştea limba greacă veche, limba latină, limba franceză, limba germană, limba italiană, limba spaniolă şi spre sfârşitul vieţii a învăţat singur limba engleză. De la bunica, am învăţat de mică limba germană în casă."

 

Redacţia Agero vă urează bun venit!

 

 

Ce este valoarea ?

Ce este valoarea ?
Pentru mine, munca şi inteligenţa
Pentru tine, cinstea şi perseverenţa
Pentru el, morala şi credinţa
Pentru ei, cât mai multe foi
Cu care pot cumpăra orice,
Mai puţin valoarea mea, a ta şi a lui.

Vis versus realitate

De ce să fiu ca un personaj al lui Kafka
Sau ca dezamăgiţii paşoptişti
când şi-au văzut visurile năruite,
Ca Toma Nour din Geniu pustiu
plutind într-un tablou bacovian.

Când aş vrea să fiu un personaj al lui Novalis
Să merg Pe lângă plopii fără soţ, să privesc Lacul
să ascult Somnoroase păsărele, Seara pe deal, mergând După melci,
Să adun Pietre pentru templul meu
Şi În marea trecere să aştept Luceafărul.

Metroul bucureştean în zorii zilei

Pătrunzi în grup, în spaţiu, fără de condiţii,
Accepţi şi-oricând eşti acceptat, fără petiţii
Sunt toţi egali în drepturi, niciun loc rezervat
Trişti, palizi, obosiţi, cu capu-aplecat.

Spaţiu-i închis de suferinţă şi durere,
Marcat de feţe galbene şi trase,
Viaţa-i la limită, părere,
C-atât din tot le mai rămase.

Doar o adolescentă c-un impuls frenetic
Străpunge liniştea morbidă
C-un râs sălbatic şi isteric,
O refulare din trupu-i de silfidă.

Ieşi, te grăbeşti, dar totu-i în zadar
Elevi, studenţi şi vârstnici păşesc agale, rar
Încerci să iuţeşti pasul,
În faţa ta e însă cortegiu funerar.
Eşti obligat atunci cu toţii
Să intri-n a lor ritual.


Dialog cu Poetul

În orice poezie de a ta
Se oglindeşte oare experienţa ta ,
Şi modul tău de a gândi
Cu felul tău în viaţă de-a privi ?
De-a lungul vieţii tale pământeşti
Amestecând din trăsături ce moşteneşti
De la ai tăi anteriori strămoşi,
Ce-i bun ajuns-ai să descoşi.
Ai voie oare să scrii acum ce vrei
De vrei să te afirmi printre ai tăi ?
Contează despre cine scrii
Pentru success sau decădere, - ce va fi.
Şi la sfârşit fi-vei tu încântat
C-a folosit ce ai creat ?
Sau tu neînţeles mereu vei fi
Atâtea zile cât tu vei trăi ?
Vei fi tu oare acum apreciat
Pentru ce astăzi ai creat ?

Calcule matematice

Dintr-un calcul de probabilităţi
am ajuns la o relaţie de echivalenţă
Şi astfel putem integra de la 2 la infinit
Ecuaţia paraboloidului reprezentată de raportul dintre
radical din logaritmul meu zecimal
şi logaritmul tău natural la pătrat .
Şi obţinut prin rotirea parabolei în jurul axei sale.

Monologul internetului

De vrei să ştii mai mult despre-un cuvânt
Pot eu să-ţi spun tot ce e pe pământ
Şi despre-oricine vei dori să afli veşti,
Îţi voi aduce-ndată noi poveşti.

Fidel prieten sunt pentru oricine
Se conectează singur el cu mine,
Şi îţi dai seama ce tu ai pierdut,
Doar când m-au luat sau am căzut .

Când mă priveşti...

Când mă priveşti
Nu ştiu cum, dar devin un alter ego al tău
Şi gânduri pe care nu le-am avut niciodată mă răscolesc
Lucruri pe care nu le-am ştiut niciodată
Şi pe care nu aveam de unde să le ştiu îmi apar în subconştient.

Când mă fixezi drept în ochi
Nu ştii cum, dar devin un alter ego al tău
Şi cele mai de nepătruns gânduri ale tale
Pătrund instantaneu în subconştientul meu
Că voi ştii – fără să vreau, fără să vrei – tot ce gândeşti
Ce simţi, ce visezi în acea clipă
Şi ştiu că sunt ale tale pentru că eu sunt altfel decât tine
Şi ele toate îţi aparţin, mai puţin eu...

Metamorfoză
 

Ai luat poziţia S a şarpelui cobra
Şi ochii ţi-au lunecat asemeni unui corp de reptilă învăluindu-mă
Şi-apoi au lucit în mod straniu încercând să fixezi ochii mei
Transformându-te într-un piton care vrea doar să-şi încolăcească prada şi s-o înghită
Dar ai constatat că nu eşti printre liane, ci într-o cameră reală,
O sala umedă, întunecoasă, misterioasă ca o cobră regală.

Jeu ...

Pourquoi je serais La Femme de trente ans
Pleine de Tristesse, dans mon petit âme
Toujours sentir Le Fleur de Mal,
dans une Meditation Sentimentale.

Je pourrais donc tojours voir
Le Lac quand est L’automne et Le soir
Site lamartinien comme Le Vallon
En vie Desespoir et grand L’Isolemen.

Presse de trouver le lieu et la formule
Comme Rimbaud sans desinvolture
Je suis un autre au Soleil
Quand d’Illumination je me reveille.
J’ecoute les Sonnet des voyelles,.
Je vois les Calligrames d’Apollinaire
Puis Zone, un cadre eternel.

Quand je voudrais un Lancelot
Ou l’aventure du Poirot...

Je desirais le monde miriphique du Jules Verne
Comme Rimbaud , Mallarme et puis Verlaine
La desespoir de Malarme
Mon petite coeur elle a touché.

Je veux une promenade divine
Dans l’Autome d’Alfred Lamartine.
Dans le Nuits de mai, d’octobre de Musset
Pour ecouter quelqu’un Sonet.
J’ ai lu Cinq-Mars d’Alfred de Vigni
Pour voir Le Mont des Oliviers fleuri,
Quand Les Caprices de Marianne j’ai connu
J ai constate que tout n est pas perdu.
 

Elogiu cărţii
 

De mă vei deschide,
Vei călători ca Alice în ţara minunilor,
Te vei aventura ca Pinochio împreună cu motanul şi vulpoiul
Vei deveni prinţul sau prinţesa din Fusul fermecat
Sau vei culege merele din grădina minunată, ca Prâslea cel Voinic.
Vei putea fi alături de căpitanul Nemo
În călătoriile lui pe mări sau te vei îndrepta spre centrul pământului .

De mă vei citi
Vei putea pătrunde în pădurea Scufiţei Roşii
să fii Hänsel sau Grätel
O vei putea ajuta pe Fetiţa cu chibrituri
Sau vei întâlni pe Făt-Frumos sau Alba ca Zăpada,
Vei putea fi unul dintre pitici
Sau te vei lupta cu Zmeul zmeilor.

De mă vei îndrăgi vei putea cunoaşte Olimpul
Şi vei admira frumuseţea Afroditei sau înţelepciunea Atenei,
Vei participa la o vânătoare cu Artemis şi nimfele ei
Sau la un război crâncen cu Ares,
Vei asculta cântece din lira lui Apolo
Şi vei călători cu şturlubaticul Hermes
Sau vei cunoaşte pe Zeus, Poseidon şi Hades.
 

Fii verde !

 

Dacă în jurul nostru aerul ar fi mai curat,
Dacă apele vor fi mereu limpezi şi cristaline,
Şi peste tot verdele crud al frunzelor ne-ar înconjura
Atunci cu toţii am fi mai fericiţi,
Când vom zări flori de muşeţel
Răsărind delicat pe marginea drumului

Dacă cerul ar fi mereu azuriu,
Cu nicio pată de fum cenuşiu
Dacă vom putea privi în adâncuri lacul de cristal
Atunci vom gândi şi trăi liniştiţi
Fără ca vreun coşmar să ne tulbure visele.

Atunci când vom învăţa vom fi creativi
Dacă vom vedea verdele crud al frunzelor
Care să ne aerisească şi să ne purifice
Galbenul pământiu al plantelor uscate
Care să ne stimuleze şi să ne elibereze
Portocaliul florilor care să ne dea optimism
Şi petalele violetelor să ne întărească conştiinţa de sine.

Atunci când învăţăm vom fi mai inteligenţi
Dacă vom respira aer curat în jurul nostru
Care va da aripi ideilor noastre
Şi ne va face să înţelegem totul mult mai uşor
Vom deveni mai abili şi mai practici.
 

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com