HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

DUMITRU MĂLIN

Poeme

 

Prezentare şi grafică - Ion Măldărescu, Agero

 

S-a născut la Baia de Arieş, judeţul Alba. Este profesor de limba franceză, doctor în filologie cu teza: „O ipostază a expresionismului poetic transilvănean - V. Copilu Cheatră”.

 

Volume publicate:

 

- ZODIA MĂRTURISIRII,versuri, Editura Facla, Timişoara, 1982

- ZIUA DE TRECERE, versuri, Editura Facla, Timişoara, 1986

- SCRISORI DE DRAGOSTE DIN TOAMNĂ, Editura Altip, Alba Iulia, 1999

- OCHII DIN COPILĂRIE, versuri, Editura Altip, Alba Iulia, 2001

- MUNTELE DINTRE IUBIRI, versuri, Editura Altip, Alba Iulia, 2002

- EXILUL ÎN PĂIANJEN, versuri, Editura Altip, Alba Iulia, 2003

- O IPOSTAZĂ A EXPRESIONISMULUI POETIC TRANSILVĂNEAN - V. COPILU CHEATRĂ, istoriografie literară, teză de doctorat, Editura
  Risoprint, Cluj Napoca, 2007

- TESTAMENTELE ÎNSERĂRII, versuri, Editura Altip, Alba Iulia, 2008

- AMURGUL PUR ŞI SIMPLU, versuri, Editura Altip, Alba Iulia, 2009

 

De-a lungul anilor a semnat o serie de studii şi articole, în publicaţii pe hârtie şi on-line: Orizont, Flacăra,Transilvania, Familia, Convorbiri literare, Luceafărul, România literară, Tomis, Ramuri, Poemele de lângă noi, Reţeaua literară.

Referinţe critice: Ion Simuţ, Ion Arieşanu, Ion Marin Almăjan,Brânduşa Armanca, Ion Mărgineanu, Paul Magheru, Cezar Ivănescu.

 

 Nimic

 de abia salvat

 am vrut să te văd

 când întunericul nu avea ferestre

 când sufletul meu

 era o streşină rece la marginea unei pustietăţi

 iar tu încă nicăieri

 nu-ţi scriseseşi numele decât

 în jurnalul cu amintiri al morţii

 aşa am început acest poem

 de care mi-e frică

 şi căruia eu însumi

 i-aş fi dat o sabie

 să îmi reteze capetele speranţelor,

 pot continua aşa până mâine până poimâine

 cu ameninţarea

 că voi sugruma copacul din iarnă,

 că voi pune zăpada-ngheţată

 pe fruntea lui fierbinte

 plină de vise

 şi renunţări,

 dar mă opresc

 cu oiştea în gardul dezastrului

 la dimineaţă

 piatra ce-mi va înlocui pieptul

 va fi cu mult mai grea.

 

Decembrie

Iarăşi au fost despărţite jumătăţile nopţii

s-a sfârtecat întunericul

şi-a tremurat luna

ca o aripă de înger tăiată

trec prin decembrie

ca printr-un sat părăsit

vârsta mi-o spun doar în gând

nu îndrăznesc s-o arăt la lumină.

nu îmi mai trebuie paşi

drum nu-mi mai trebuie-n faţă

m-am resemnat să trăiesc fără orizont sub privire

astăzi în braţe mi-a fost falsa momeală şireată

crezi că nu ştiu cum slujea şarpelui mărului morţii

crezi că nu ştiu cum musteau grele lăptoasele-nfrângeri

cele pe care le strâng la căpătâiu-mi de piatră.

 

M-am resemnat să culeg

doar frunze de gând îngheţate

şi să amân cât mai mult ora în care voi pierde

până şi gramul de vis

c-aş mai ajunge vreodată

să răsădesc amăgiri şi aşteptări şi speranţe…

 

 

Bătrâneţea ca o memorie spartă

cine-i bătrân ?
eu am doar 60 de ani azi-mâine
şi o inimă care nu cunoaşte ceasul
ochii mei n-au învăţat cititul în calendare
memoria mea şi-a uitat ziua de naştere

copii, la joacă mă puteţi lua cu voi
cel mai bine mă pricep la baba oarba
şi  palma furată
julietelor mă puteţi primi sub balcoane
ştiu toate serenadele pe care

auzindu-le

prin cod genetic

sutienele voastre

sunt gata programate să se înveselească

iar tu, jucărie surâzătoare
care păşeşti înaintea mea
şi îmi luminezi calea spre noapte
învaţă-mă din când în când

cum să fiu fericit
cum să uit să mă uit în oglindă
aminteşte-mi că am doar 60 de ani

şi câte un Turn Eiffel

la fiecare fereastră prin care-mi privesc visele

de-abia înfăşate.

 

Câteva metode de împăiat poemul

cu vorbele nu te juca

îmi ziceau iubitele

pe vremea când buzele mele

găzduiau porumbei

şi papagali gureşi

ziua şi noaptea

 

dar poemul nu-i vorbă

ci ţipăt

iar ţipătul poate fi mimat

foarte modern

în nesfârşite feluri…

 

însă doar trăirea de ţipăt

şi plămădirea sa

din curata durere

ce naşte lacrima

soră cu roua

devine poem

 

aşa să ştiţi

împăiaţilor

 

Absenţii vorbesc spun minciuni aiurează

iarăşi seară

iarăşi noapte

iarăşi zi

îţi numeri duminicile rămase tefere

din bătălia cea grea cu amurgul

te-ntorci pe drumul cu semne

până la casa de aer a copilăriei

şi-acolo

în pridvorul absenţei ori în curtea ţipătului

rostogoleşti amintirile sinucigaşe

înveţi primăverile cu picioare de gheaţă

să fie fierbinţi şi-apoi blânde

atârni despărţirile de cuierul negru din ultima margine

mă vezi mă auzi mă cunoşti adiere-a pustiului

privighetoare de tremur fulger oprit tresărire

 

cad lilieci din caleştile lunii pe streşini

şi-absenţii vorbesc spun minciuni aiurează

lada cu vieţi părăsită căruntă aşteaptă

să treacă seara

să vină noaptea

să-şi bea cucuta steaua primejdioasă

 

Priveghi şi pavaje cu vânt

să-l reîntâlneşti

în odaia prea strâmtă a sfârşitului

mire albastru din nou (învineţit mai degrabă)

prea bine pudrat de-asistenţii limbuţi

ce-l încarcă

în sacul de plastic sălciu

deschis flămând plescăind ca o gură

răscolitoare obscuritate

lâng-o nelinişte groasă şi mută

întinsă pe trupul de lut cu ger destrămat la picioare

paharul cu viespi ruginii înăbuşit

sub orbitele goale

şi pe delături cuvinte sărate

atâtea secrete atâtea erori iluzii istovite despărţiri

în partea cea bună a vieţii în neîmbătrânire

iar acum

părăsirea aceasta mai albă ca seceta indiferenţei

uitarea a tot ce a fost şi s-a înnorat în oglindă

ca şi când n-ar fi avut niciodată surâs

ori n-ar fi fost construit niciodată

 

Timp de-amintire şi de uitare

să uiţi ceea ce credeai că ţii lipit

în cleiul flămând al memoriei

şi-al vieţii

din care zboară timpul precum libelulele

din malul umbros în surpare

să te fereşti de cărări şi de case

ocolind precum râurile ştrangulate

piatră cu piatră şi sterpe tulpini

cu rădăcinile-n aer

s-aluneci din proprii-ţi ochi

până la ultima margine

ud şi mâlos şi plin de rugină la capete

 

teama şi foşnetul ei în cuiburi fluide-aninate

pe stâlpii de calcar înfipţi

deasupra  speranţelor noastre

refuzul de-a şti că-ntr-o zi clopotul rece

va stinge

viespile trupului ars

memoria grea de uitare

 

Saliva la păsări trilul la şoarecii albi

tinereţea mea acum inexistentă

ca saliva la păsări

ca trilul la şoarecii albi

dar ambalată frumos

în gros staniol de iluzii sintetice

şi-ascunsă pe raftul din dos

să n-o mai găsească lumina

s-o îmbrac îndărătnic doar noaptea

când veveriţele insomniei

sar din fereastră-n fereastră

şi-n dinţii ca luna de calzi

sparg istovirea osoasă

 

de-ar reveni

dacă s-ar stinge oglinda

şi timpul s-ar stinge-n contur

şi norii vâslind peste faţă

aşa-i că absenţa-i ar fi

şi mai profund observată

inexistenţă lucind

ca saliva la păsări

ca trilul la şoarecii albi

 

Călătorie sub norii de piatră

o singură aripă

pe partea istovită-a amurgului

şi mâna însângerată plină de spini

lipită de funia clopotului

care vesteşte bucuria unei înmormântări

ţie încă nedestinată

 

în rest

tinereţe de unde

şi dragoste cum

când paşte la capăt târziul

despărţitorul hotarelor

şi-al vieţii viclene

pe care o urci în cuibarul de aer

al clipelor

 

în rest

cucereşti frica o botezi cu curaj

ca pe-o victorie nemeritată

măsori distanţa dintre suspine

polizezi dinţii umbrei

speli gleznele frigului

înfloreşti în uitare

strivindu-ţi aripa

sub norii de piatră

  

Prof. dr. Dumitru Mălin

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com