Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

ECOU LA 15 IANUARIE - Poeme

Dr. Lucian MUNTEANU (Noru SILVAN)

Impresii si pareri personale in FORUM

 

Poet şi scriitor român. Pseudonim literar: Noru Silvan. Poliglot. Traducător. Germanist. Născut la 4 noiembrie 1933 la Sibiu. Studii: Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Sibiu (1951). Licenţiat al Facultăţii de Medicină Generală din cadrul Universităţii „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca. Medic, apoi medic-şef al Şcolii Militare de Ofiţeri din Oradea, până în 1966, când renunţă la calitatea de ofiţer medic, redevenind civil. Urcă treptele profesionale până la gradul de medic primar, câştigând competenţă în Balneo-Fizioterapie şi Recuperare medicală (Băile Felix 1972-1982), apoi în Geriatrie (până la pensionare, în 1995). Susţine că a învăţat medicina, nu a tocit-o. (foto stânga) Colaborator, cu epigrame, poezii, eseuri, traduceri, interviuri, aforisme, conferinţe, semnate cu numele propriu sau cu pseudonimul Noru Silvan, la radio, TV, în diverse publicaţii din ţară (Aletheia, Aurora, Convorbiri Literare, Evenimentul Zilei, Formula As, Familia Română, etc.) Membru fondator al Clubului Umoriştilor Bihoreni, al Cenaclului Epigramiştilor „Cincinat Pavelescu” din Oradea. Membru al Societăţii Culturale „Crişana”. Redactor şef (timp de 5 ani, de la primul la ultimul număr) al publicaţiei lunare biligve (româno-maghiare) „Golden Yacca-info”, revistă de popularizare ştiinţifică a metodelor naturiste de menţinere şi întărire a sănătăţii. A deţinul pentru o perioadă şi funcţia de secretar general de redacţie al revistei orădene „Informaţia de Vest”, săptămânal interactiv de informaţie, atitudine civică şi divertisment. Este membru activ al Academiei de Ştiinţe Literatură şi Arte (ASLA Oradea). Bun venit la AGERO doctore!

 

George ROCA
Redactor AGERO


ECOU LA 15 IANUARIE

Eminescu este un altar
Unde ne-închinăm
O! mult prea rar
Eminescu e-un iconostas
Unde zăbovim cel mult un ceas
Eminescu e-un român cu har
Limba dulce a lui fără hotar
Eminescu ne uneşte-n gând
Din cristelniţă pân-la comând
Eminescu-n sfeşnic luminează
Şi menţine România trează
E m i n e s c u . . . îl pronunţ încet
Haideţi să-L sfinţim căci e Poet!

ÎNTR-O ŢARĂ

Într-o ţară
Fără bătrâni
Tinerii mor
Fericiţi
Prima oară

Nu apucară
Să se-îmbete
De cleştarul
Lichid
Din izvoară

Într-o ţară
Când le-e sete
Tinerii cată
Miopi
Etichete


MÂINILE MELE

Mâinile mele
Nu m-au trădat
M-au ajutat
Iadul vieţii
Să străbat
În sfânta rugăciune
S-au împreunat
După ce
Cu păcat
Mi-au preluat
Stângăcia
În tăcere
Traducând
„Te iubesc!”
În mângâiere


ORTODOXIE

Din moarte renaşti
Făclie de Paşti
Ce-aduci mângâiere
Cu orice Înviere
De aceea te vrem
În evul peren
Să-nsemni neîncetat
„Christos a înviat!”

(Aurora Nr. 13 / 2002)


CONCLUZII
(Fiului meu)

Abia când începe
Să sufere
Se naşte
OMUL…
*
Fericirea
Este o boală
Nevindecabilă
Şi de aceea...
poate providenţial
mortală
*
Suflete!
Ai fost tratat
De orgoliu
Operat de suficienţă
Acum,
Eşti vindecat şi pur
Doar cicatricele…
Dar ele
te ajută
să fii lucid,
să nu recidivezi
în oniric
*
Uneori
Sunt tentat
Să mă întreb
Ce mai fac…
N-aş suporta
Să aflu prea târziu
Că purtam în mine
Vreo suferinţă
Subterană…
*
O! Frica
De riscul – potenţial –
De-a fi avut
Vreo durere
Pe care
Păcătosul de mine
Să nu mi-o fi
Cultivat îndeajuns
Ca s-o pot
Practica
La modul
Sublim
*
FIULE!
Tăcerile mele
Nu sunt orgolii
Ci prea rarele
Clipe extatice
De contemplaţie

(Aurora Nr. 5 / 1995)


PLEDOARIE
(scriitorului Viorel Horj)

Şi iar mă rog –
De antecesori,
De ursitoare,
De zei şi de soartă –
(greu mai e să trăieşti din Artă),
ca un milog
mă rog:
Daţi-mi sughiţul unui
Plânset de nai,
Dar nu cu lacrimi de bazalt
Pe asfalt.
Ci într-un curcubeu de ecouri
Dinspre munţi
La păduri,
Îngânând,
Flămând,
Pe fundalul de gând…
Daţi-mi versul născut
În amurgul de mai,
Când apare ca-n vis
Fără strai
Parcă singur s-a scris
Şi re-scris
Ca sărut
Pe un suflet deschis
Daţi-mi moartea
De zări;
Crepuscul
Nesătul
(Agonie pentru o mie de sori),
Înghiţind căutări,
Re-încarnări,
Răzbunări, uneori
Şi-aşi mai vrea
Poezia…
O stea
Etalon
Să măsor veşnicia cu ea
Nu aceea (pardon)
Care, vai!
E citită de unii - în tramvai…

MAREA FUGĂ

Fug mereu..., de cine fug
Între leagăn şi cosciug?

Fug şi eu, fug, fug mereu,
Între cuib şi copârşeu

Fug! Spre unde?! Nici nu ştiu...
Între scutec si sicriu

Şi viaţa mea se cerne
Fără răbojuri eterne
Între uter şi-între vierme

Unde este viaţa mea?!
Nu ştiu, căci eu fug de ea.

POETUL

Cine trece pe cărarea
Mult mai strâmtă ca o fustă?
Iată, asta-i întrebarea,
Prăfuită şi vetustă

Eu afirm cu răspicare
(mă prenumăr curajos!):
De departe-i… arătare,
Care nu se uită-n jos.

E poetul-majordom –
Numai muzelor supus –
Ca un crucifix de dom,
El priveşte doar în sus


 

 

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)