Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

LITERATURĂ ROMANI: POEZIE

 

Luminiţa MIHAI-CIOABĂ*

Grafica de Roca

 

 

POEMUREA DĂ ARATEARA THAI ADES

 

Lirica Luminiţei Mihai-Cioabă  o cunosc din anii ’80, când poeta locuia la Deva. Scria poezie cu intonaţii grave, fără frustrări, dar marcată de un freamăt dramatic şi de melosul nocturn al drumului sub stele, legănând  metafore de fado portuguez dar şi doinire dunăreană, exprimându-se cu un farmec special, din eposul culturii nomade, marginalizat, dar tezaurizat unic în obiceiurile şi mai ales cântecul şi dansului  ţigănesc… Fiind într-un juriu interjudeţean, i-am acordat cu bucurie premiul revistei „Tribuna”. Fără nici o reţinere, dimpotrivă. Prin timp, i-am mai inclus poeme în revista Provincia Corvina, iar recent am avut bucuria unei revederi  de un ceas.

 

Mi-a dăruit cartea ei quadrilinguă, titlul cel mai frumos fiind pe ţigăneşte: „Poemurea dă araterea thai adesea”! Deci românescul „alaltăierea”, este pentru ei „Arateara” …Sau poate de Arătare Bunăoară poemul „De unde vin fluturii”, este zguduitor de frumos şi arde-n el strigătul omului către  Incognoscibil.

 

În poemul „Destin”, Luminiţa surprinde magistral, intuitiv sacralitatea ubicuă, a unui demon sau poate Înger căzut, unui demiurg prin substituire…? Esoterismul, magia  pare a fi un etimon, un răsad al păgânismului precreştin, al arhaicului cult al Naturii. De aici insinuarea predestinării prin farmece, într-o splendidă viziune tragic-enigmatică a unui Dumnezeu jucăuş…

 

Sunt deplin impresionat de prezenţa acestei poete autentice, în spaţiul  literar românesc, a  unei înzestrări unice. E frumos că vocea ei s-a întrupat aici - cu atât mai mult că Luminiţa, - nume meritat, - se exprimă şi în româneşte, în mod inconfundabil. De o viaţă, autoarea are merite de animatoare culturală şi revuistice, printre care  editura si revista „Neo Drom”.

 

Critici de prestigiu s-au pronunţat elogios iar palmaresul ei este unul european. Filonul de adâncime mito-poetică şi eposul  nomazilor  este esenţa scrierilor ei. Lucrând la o carte despre emigrarea romilor în occident, mi-a mărturisit recent că vrea să se întâlnească şi cu hunedorenii, în tandem cu sora ei, de asemenea scriitoare. (Am citit cu plăcere romanul de tip novelistic şi şăgalnic – poematic –al acesteia,  „Vraja ochilor”). Din poezia Luminiţei Mihai Cioabă am ales un  mic eşantion semnificativ din ultimul ei volum de poeme.

 

Eugen EVU

Membru al Uniunii Scriitorilor din România

Redactor şef al revistei „Nova Provincia Corvina”

 

 ..........................................................................................

 

DINCOLO DE CER

 

Dincolo de cer se poate

Culoarea zilei gustul Vieţii

Din Talpa Pământului

Precum apa Izvorului

Frunza Verdelui

În Apusul Tomnatic

Inima Copacilor

Să nu mai ştim.

 

Se poate dincolo de cer

Pleoapa Lumii Cântecul

Zâmbetul Copilului

Sunetul Graiului

Lacrima Iubirea Ochii Gândul

În linişte să nu mai ştim.

 

Târziu acolo amintirea

A tot cea a fost va fi

A tot ce am luat din

Talpa pământului.

 

 

BEYOND THE SKY

Translated by :

Adam  J. Sorkin

and Cristina Cîrstea

 

Beyond the Sky it’s

Possible not to know

The day’s hue life’s tang

On earth’s sole as

Water from the spring

The leaf’s green

In an autumn sunset

The soul of trees.

 

Beyond the sky it’s possible

Not to find the world’s eyelid

The song a child’s smile

The sound of voice

A tear love eyes the idea

In the silence.

 

There it’s always late

The memory of what ocne was

Wil be everything I took

Of earth’s sole.

 

 

KATAR AVEN PĂPĂRUJI

(în limba romani)

 

Andekh des mîri cheiori

Puşlea ma lokoras katar aven

Le păpăruji dadna anda e patrin

Le lulludeandi aven le păpăruji

Le păpăruji han lulludea

To so han le lulludea

E duda andoa kham e kham so

Dadna o kham hal la phuwea

Thai e phuw so hal e phuw…

Andeskh des kana vareckon

But prea drago sas amengă

Gălosastar but iekhatar înteal

Asundesas so hal e pluw.

 

Ande aver des miri chei

Kaditi dă zurales asalas ta paruglisailas

e lumea ta

paruglisaisas e lumea

thai ande lati angali roza parne

ciimidenas lako mui.

Anda o sovleaimos la phuweako

Lesas ăkh casta serăsti ande

Savi kaditi kamblimasa

Ta pherdeasas e lumea

Lassarălals le roza le parne

 

Sode ciro nakhlosas

Dă kana puselas ma katar aven

Le păpăruji dadna

Amboldinisaiiles e roata

Sasu musai te pusau la katar

Aven le păpăruji sostar asalas

Thai ma but sostar lasardeasas

Le roza la parne

 Ande kha casta serăsti

La phuweako.

 

............................................................................................................

 

 

Om de litere consacrat, Luminiţa Mihai-Cioabă, este membră a Uniunii Scriitorilor din România. Poet, prozator, dramaturg, folclorist, cineast, este bine cunoscatoare atât a limbii şi literaturii române cât şi a celei romani. Născută la 1 octombrie 1957, la Târgu Cărbuneşti, judeţul Gorj, a absolvit Liceul de filologie „Octavian Goga" din Sibiu după care şi-a continuat studiile la Facultatea de Filologie din localitate, dedicându-se scrisului.

 

Cărţi publicate:

 

- O angluno la phuveako. Rădăcina Pământului (Ed. Neo Drom, Sibiu, 1994) - poezii

- O manuăi kai bitinel briăînd. Negustorul de ploaie (Ed. Neo Drom, Sibiu, 1997) - poezii

- Ghid de conversaţie român - ţigănesc (Ed. Teora, Bucureşti, 2000)

- Curs intensiv de limba rromani (Ed. Neo Drom, Sibiu, 2001)

- Ţara pierdută (Ed. Etape, Sibiu, 2002) - povestiri

- Deportarea în Transnistria. Mărturii (Ed. Neo Drom, Sibiu, 2006)

 

Piese de teatru:

 

- Blestemul şarpelui

- Delila

- Macul roşu

 

Premii:

 

- Premiul „Nichita Stănescu" pentru cel mai bun volum de poezie "Earth Root"

- Amico Rom - Premiul I triplu la Festivalul Internaţional al Rromilor pentru:

·         Poezie - pentru volumul de poezie "Earth Root"

·         Dramaturgie - pentru piesa de teatru "Blestemul şarpelui"

·         Proză scurtă - pentru nuvela "Istrate"

 

Pe lângă activitatea literară, deţine funcţia de preşedinte a Fundaţiei Social-Culturale a Romilor „Ion Cioabă" (http://www.icfoundation.ro). Conduce (la Sibiu) revistele „Neo Drom” şi „Divano Rromano”. Luminiţa Mihai-Cioabă este cineast şi realizator de filme documentare: „Lacrimi Romane” („Iasfa Romane”) - 2006, şi „Amintiri din şatră".

 

Îi urăm bun venit în rândurile colaboratorilor revistei noastre!

 

George Roca

red. Agero, 15 mai 2008

 

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)