Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

MEDALION LITERAR - Mariana ZAVATI GARDNER

Impresii şi selecţie de Eugen Evu

Impresii si pareri personale in FORUM

 

   Mariana Zavati Gardner s-a născut la 20 ianuarie  1952 la Bacău, România. Absolvă studiile la liceul „Vasile Alecsandri” şi apoi Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, Facultatea de engleză-franceză. Studii universitare la Leeds, Institutul Goethe din Rosenheim şi Ecole Normale Superieure, din Auxerre.Este membră a American Romanian Academy of Arts and Science, U.S.A., LiterArt XXI, USA şi International Society of Poets, USA. Deţine numeroase premii pentru poezie, Între 1996-2oo6, în USA şi Canada Din 2oo6, devine şi membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj Napoca. Câteva titluri din opera sa: Whispers, The Journey, Watermarks (Regatul Unit),Poezii ( în patru  ediţii ale Cenaclului George Bacovia din Mannheim, Germania); Travelers (SUA). Bilingve: Pilgrims- Pelerini,(Cluj Napoca), Bequets- Moşteniri, idem, Seasons, Skethes (Regatul Unit .Oprimă antologie de autor este editată la Iaşi, editura Fides, 2006.

       Scriitoarea româncă are un itinerariu literar ascendent, poezia ei este una a expresiei directe, cu inserţiuni biografice  ce par să fie un izvor de prospeţime, de limpezire a unei memorii afective puternice, vibrante şi confesive..

Metafora se „incarnează „ spontan”, ca o substanţă „developată” retrospectiv, cu irizări de fântână cinetică…Un mesaj moral –umanitar autentic, interferând  cu emoţii ce conţin în sine un estetism pur, de inocenţă „paradiziacă”, relicve ale unei îndepărtate tinereţi în spaţiul originar, are continuitate  sub zările exilului , fără a fi traumatic..Evocările sunt prezente şi în epica ei , iar avantajul cunoaşterii bune a limbilor latină, franceză, germană, spaniolă şi italiană (profesate în ţară, apoi la Essex şi Norfolk- unde trăieşte acum cu familia ei), - se simte din plin în literatura.

 

Ce pare a fi pentru Mariana Zavati Gardner o a doua natură, sau mai bine spus, natura de profunzime, însufleţindu-i  existenţa şi fiind marcată de daimonul mărturiei-mărturisitoare .

        Un exemplu viu despre legătura dintre fiinţă şi origine, înnoindu-se mereu prin scriere, prin Arta Trăită. Poezia ei este „oglindă vânătoare printre amintiri”, zilele noastre  sunt „seminţe nechemate în grădină/ călăreţi pe curcubee..” iar în halucinantul poem- strigătul la cer are răsunet de trâmbiţă apocaliptică, iar arhitecura ingenioasă, prin repetare a două versuri-cheie, face din poemul „Se ştie „ o cappo-d-operă…Demontând structura acestui poem, reductiv, la primele versuri, obţinem  un S.O.S. trimis în spaţiu, către o entitate divină : Se ştie unde suntem/ Ne măsoară cum folosim timpul/ Se ştie unde locuim/ Ne evaluează randamentul/ Ne măresc productivitatea/ Ne introduc dispozitive în trupuri/ Gândesc că-i vădit potenţialul/ Cred în truda ieftină/ Cred în profituri masive

 …Am selectat un mic eşantion din poezia Marianei Zavati Gardner, din  finalul  corolarului de faţă,, spre edificare a spuselor de mai sus, am procedat  la separarea poemului acesta memorabil, demn de un mare premiu (!), în partea constitutivă care conţine cutremurător MESAJUL OMULUI într-o lume în care „formele înghit  flămânde sate naive „ ,o lume ce se autodevoră, mesajul unei conştiinţe hiper- lucide, alarma faţă de distrugere,  înregimentare şi decadenţă  …Povestea oamenilor pare să repete povestea zeilor din illo tempore, răzleţi prin mitologiile lumilor paralele în care ne rotim ca într-o centrifugă …Consider poemul „ Se ştie „ printre cele mai importante din câte s-au scris în limba română !

      Strigătul Poetului este profetic şi nu vom fi iertaţi dacă nu-l amplificăm, prin  rezonanţă : undeva, poate stihial din noi înşine, se conturează ameninţarea escatologică, de care memoria ancestrală îşi aminteşte  şi cuvântul poetic dă seamă .”Glasul prins”, captiv, evocat într-un poem, este glasul raţiunii, el răsună româneşte, înspicat – răspicat este dintre cele ce fac auzit sufletul ce rămâne românesc, simţindu-se acasă oriunde pe planeta oamenilor. Patosul poetessei este patosul iubirii de aproapele, de departele, al iubirii de semeni. 

 

Cumpăna

Ce-a rămas din ce-a fost ?

Eclipsa o cumpănesc în grădină

lume la amurg

Taifas sau plimbare în colivii,

Chei de oprit oameni în cuşti

Sentimente se îneacă în spumă,

Se hotărăşte o viaţă artificială

Decizii isteţe în laboratoarele

De sub pământ, de sub ocean

Să nu se ştie, să nu se vadă.

 

Impresii? Erori ?

Totul e pe dos

Totul e haos

Pământul e acoperit de ciment,

De pietre, de cărămizi

De forme care înghit

Flămânde sate naive

De pe pavajul drumului…

Secolele se prind de mână,

Planete şi stele se sting

 

Speranţa

 

Scriu de departe o carte poştală

Am dorit pe coline să ne atingem

Ornamente pe pervazul ferestrei

Pe cer se văd norii în flăcări

 

Ne târâim cu bucurie de-mprumut

Speranţa e sfărâmicioasă ca rugina

Oglindă vânătoare printre amintiri

Departe, tare departe …

 

Se ştie

 

Se ştie unde suntem

Implanturi pe animale de casă,

Implanturi pe oameni

 

Ne măsoară cum folosim timpul

Implanturi pe animale de casă,

Implanturi pe oameni

 

Se ştie unde locuim

Implanturi pe animale de casă

Implanturi pe oameni

 

 

Ne măresc productivitatea

Implanturi pe animale de casă,

Implanturi pe oameni

 

Ne introduc dispozitive în trupuri

Implanturi pe animale de casă,

Implanturi pe oameni

 

Gândesc că-i vădit potenţialul

Implanturi pe animale de casă,

Implanturi pe oameni

 

Cred în truda ieftină

Cred în profituri masive

Implanturi pe animale de casă,

Implanturi pe oameni.

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)