Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

Pelerinul  din Aqualong

Angela FURTUNĂ *

 

 

 şi pelerinul a salutat mulţimea fără chip, s-a înclinat şi a spus aşa:

ea a murit singură

 

                                                              prin diluare

                                                                      în voi toţi,

                                                 ( „oxigen pasiv în tubul de oxigen activ” „cine este ea?” „apropierea judecăţii ca un salut între morţii disponibili” „nu e o mângâiere care alină” „nu e o judecată care face dreptate” „este plecăciunea la intrarea terţului” „devenind responsabilitate de la un suflet la alt suflet” „ea expulzându-se din voi” „ea născătoare şi născându-se din voi pentru a vă reflecta” „frica” „ea părăsind adăpostul” „de cuvinte care rănesc sau  exilează” „înainte de a deveni echivocul fiinţei” „ea” „este” „apropierea”)

 

precum o mască extravazată cu care eroul antisocial sinucigaş, luând urma adevărului precum urma unui vânat interzis, îl învinge prin negare pe eroul domestic de curte, acel impostor cu passepartout est-etic ce se lasă admirat de gloata nebună

                          iar în tot acest timp

                            conştiinţa aflată în implozie

                                 s-a accelerat brusc

                                           propulsând-o în planctonul de cuante al libertăţii absolute

 

(„viaţa ca un scanner” „cât costă?” „nimic” „pe bune? „overload” „USB pentru conştiinţa universală” „introduci mufa în locaş şi iată-te în Dumnezeu” „fără traducător?” „fără” „nu se supără Dumnezeu?” „acesta este un gentle-Dumnezeu” „acum există Dumnezeu moale şi Dumnezeu tare” „soft God şi hard God” „catifea roasă?” „nu, bărbosul e chel” „dar ne iubeşte?” „ne apără de noi înşine” „ca un tub cu oxigen” „de firmă?” „de” „şi cu TVA inclus?” „şi”  „şi cu nevoi speciale?” „şi” „adică, perfect?” „perfect precum cel ce este pentru că este” „tautologic” „all inclusive” „amin” „see u” „singurele gânduri ce pot fi controlate le rămân urmaşilor” „restul de gânduri vin după noi în aqualong şi dispar odată cu noi” „cine vorbeşte aici?” „moartea cu cap de bufniţă” „poezia ca o comă profundă” „din poezie nu te poţi întoarce” „cuvintele devin trape” „la o comandă, trapa te scufundă în clei” „care comandă?” „numai Dumnezeu ştie”

„Unul Dumnezeu?” „Unul”)

 

 

                                         de fapt ea nu a murit singură

                                       pentru că nu de moarte este vorba aici

                            cât despre o sugestie post-hipnotică de supravieţuire

                                            secţiunea ideală a renaşterii

                                             judecata de apoi

                                                  replay god

                                     îndrăgostirea escatologică a fiinţei de fiinţa post-go-go

 

(„de la balcon, văd o femeie ce se sprijină de balustradă. vântul i-a ridicat fusta pentru o clipă. coapsa e învelită până sus într-un cuvânt” „un cuvânt ciorap” „ foarte lung” „ceva de dantelă” „fum pe zid” „fumezi?” „nu, eu doar văd aburi” „gheţurile” „la cherbourg am oprit ca să cumpărăm nişte ciorapi negri” „dar erau scumpi” „atunci am desenat flori de fum pe coapsele ei” „dar cuvântul?” „care cuvânt?” „acela” „păi, cuvântul acela e tot acolo” „pe femeie?” „da, pe peisajul cu balcon, briză şi femeie” „dar cuvântul acela e tot pe coapsa ei?” „nu, acum s-a mutat pe un sarcofag” „blindat?” „da, sarcofagul e blindat ca alea ce îi aduc acasă pe soldaţii de pe front” „ce scrie?” „scrie aşa: am ajuns în sfârşit aici” „a, e clar”)

                        

                                             

                                                cum să deschizi un om

                                                 ca pe un sarcofag

                                      unde extensia minţii ia forme de femeie

                                                        vapori de gigant cu picioare de lut

 

(„şi am vorbit în mine cu voce tare” „noise music” „toacă de cuie boante” „nu se auzea chiar nimic afară?” „poesia nu se aude” „nici viaţa” „pe dinăuntru e un seismograf care demodulează cuvintele” „nu e clar dacă nu se auzea nimic în afară sau dacă nimeni nu era atent la nimeni” „oamenii din preajmă s-au oprit să culeagă nuci verzi” „şi chiar erai acolo?” „păi, la momentul acela eu nu mai eram acolo, adică deloc acolo şi deloc nicăieri” „oamenii mergeau mai departe, cu coşurile pline” „tu chiar ai faţă de mort verde” „faţă de noise sound în musical box” „cântarea dizarmoniilor” „lasă-te moale” „accelerează-te” „locomotiva respiraţiei în aqualong”  „şi ce faci când eşti singură?” „nu faci, ci eşti, pur şi simplu just eşti” „dar ce faci când nu mai eşti?” „ideea e  că abia când nu mai eşti, încep cu toţii să te caute” „de ce?” „pentru că le pare rău” „de ce?” „pentru că nu te-au auzit când cântai şi nu te-au văzut înflorind” ” „ca un nuc?” „ca un nuc” „sau le mai pare rău că nu te-au ucis ei cu mâna lor” „frustraţi ca nişte călăi în ziua lor liberă?” „ca,ca”)

 

 

sunt o cuşcă pentru vânt

 

eu sunt pentru mine oglinda şi
cel care nu are habar de nimic
iubind fără să sfâşie
căutător de lumină în aburul care mă înconjoară
precum o viaţă de rezervă, bonus la nemurire.

 

închis în mine, căutătorul mă ajunge din urmă
împărţim aceleaşi cuvinte
bube pe limba roză
cuşca pentru vânt
pâinea proaspătă a hermeneului lupul alb
în care moartea este mai presus decât  viaţa
şi inima morţii bate un ritm arhaic în inima vieţii
cum literele încuietoare de mit.
("căutătorul vortex ca un tobogan
copilul alunecă în apa vieţii lui
către miezul hrănitor şi strigă
să fie lumină deasupra şi dedesubt şi împrejur
şi toate să strălucească din nou ca în pragul facerii
")


eu sunt pentru mine gheara şi
căutătorul în cocoaşa mea
nedezlipit de aburul care mă înconjoară
iubind fără să adauge nimic la împărţire

sunt o cuşcă pentru vânt,
i-am spus vântului
şi am lăsat poarta deschisă

 

vedere către tine

 

ferestrele cuminţi şi începutul
în stil neo-clasic  aşezarea primăverii  în  lumină
frunzele se desenează singure pe mână
cu nervuri în care sângele  pulsează
spui că lumea ta este între lumină şi întuneric
niciodată uscat sângele niciodată lichid
trupul tăiat de nervurile frunzelor
se împuţinează se dezveleşte se deschide
şi copiii străzii îl ciugulesc cu privirea lor de cocori

un zid  urcă din când în când până la ultimul etaj
cineva se aruncă în cer
              cineva coboară  lipa lipa
              precum rotunjimile literei aleph
   din ferestre cuminţi privirea

                                                                   naşterea semnului

 

ce mare lucru este un suflet care piere, sau zidul care vede şi tace

 

o, dez-mărginirea dez-mărginirilor!
nu există brâul deşirat al literelor care ucid
ca nişte colţi de lup alb
numai pelicula unui film mut şi legile însufleţirii
din duhul cel viu
amuţind

un peisaj agresiv viaţa celui ce iese din tăcere
dez-mărginit în smerenie duh
el însuşi zid viu alb mut legământ
înghiţitorul de cuvinte
ascultătorul de iubire
cum iubirea vine la el cu chipul şters
cu două găuri de dovleac în care ard două luminiţe
două voinţe de ascultare
cât două închinări fierbinţi
ce mare lucru este un suflet care piere în muţenia
dez-mărginirii dezmărginirilor neatinsă de cântec
de mângâiere de privirea albă a unui lup

nu mai viez mie, zice Pavel hermeneutul, când Iisus
trăieşte în mine trismegistul
loc geometric al unui text sacru
citit până la dez-mărginire
cu ochii
 cu degetele
 cu nasul
cu urechile
cu obrajii
cu buzele
cu lacrimile
cu palmele
cu genunchii
cu tălpile
cu genele ude de ploaie
am visat legile întoarse
precum pântecul lupului alb în care textul creştea
ca un uragan

iată începutul şi imaginea uzurpării pământului prin cuvinte

 



trupul din suflet cade cum păstaia
litera din alegorie vine ca o aripă
omul din Dumnezeu se varsă ca picătura de ceară
pecetluind dez-mărginirea dezmărginirilor pneumatice
omuleţii de piatră bărbaţii cu inele în urechi
masa cinstită a sufletului cu îngeri
şi pene la pălărie
("cine luminează scena plină de capete rase?
cuvântul luminează şi dez-mărgineşte
citeşti pentru a scrie priveşti pentru a orbi" „fă teatru chinezesc” „fă teatru de umbre” „prinde cu o palmă realul şi strânge tare aşa cum te strânge de deget mâna unui prunc proaspăt scos din amnios” „prima dată când te strânge de mână” „cine?” „Dumnezeu te strânge de mână la început, iar la urmă te strânge în umbră” „o firimitură în cioc”)
masa plină de bunătăţi a infinitului mic
dez-mărginirea splendorii când ajunge într-o carte
precum în aşternutul de nuntă firimitura de dragoste

realitatea este această mantică
acoperiş de litere care dez-mărginesc
lumea lui hermeneus din pietre
din nori de mântuire

 magică
din stele
din nisip
din cărţi
din bobi
din cafea
din păstăi
din arşice
din împotriviri la kore kosmou fecioara lumii
din neatingere de prezent
slăbindu-i accelerarea către miezul dez-mărginit
o, dez-mărginirea dez-mărginirilor


omul trupesc din omul de litere din omul pneumatic
şi acum îmi plec fruntea la Kotel dezlegătorul pietrei de litere
şi dez-legătorul literelor de duh
zidul zboară pe ţărm şi de acolo mai departe pe mare
un om făcut din intuiţii precum zidul care vede şi tace
zburând din dez-mărginire în dez-mărginire empirie
lumea care se topeşte în faţa textului zid
scena ce se roteşte în jurul axului ca o scară de argint
argintul care curge prin venele cuvintelor închise în zid
când vede şi tace vedenia
secretele lumilor mele arcanizante
fiirea cuantică şi lectio divina care vede şi tace
dez-mărginirea dez-mărginirilor vedenie vede
eu fiind ceea ce mi s-a poruncit cu cuvinte
ce urcă în trepte pe zidul care vede şi tace


inversul vieţii este arcana

inversul morţii sunt eu vedenia


când încerc să aflu la ce întrebare răspunde viaţa mea

 

 

 

browserul spune că sunt aici

 

 

şi totuşi lumina scade
la fel cum scade infinitul din infinit
când îl îmbracă
alchimic

din sine

cu bucuria de a se rătăci peste tot fără grijă

ştiind că acela este Dumnezeu

care nu găseşte drumul

("pierdut?” „ce înţelegi prin pierdut?” „înţeleg exact ceea ce este: browserul spune că sunt aici”)

Pelerinul din Aqualong face o reverenţă şi zice: să fii în primul cerc

credul

în moartea punct

din cyberspace

 

 

 

 

chestia aia e inima încleştată pe acceleraţie

 

 

 

omuleţii de plastic sunt acolo

temperament de tobe bubuitoare

când bat la uşa mea

străjuită de mezuza şi vâsc

uneori clarvizitez respiraţii din literatura de tip jurnalistic

ciclop

clarvăzător

animalul-social din animalul-cetăţean

adevărul hecatombră

adevărul cu lanterna în mână
cu ochiul hipermetrop
ei pun reflectorul pe mine
fac duş cu lumină portocalie
până dispar într-un angelism probabilistic .
cânt la instrumentele accidentului
cu cuvinte
care îmi ţin mintea ocupată
inima încleştată
pe viaţă

pe reflectarea vieţii

adevărul arsură pe toată suprafaţa minţii

(„cuvinte care accelerează fiirea”)


cândva
când nu-mi voi mai aminti nimic despre mine
tot ce am fost
a şi trecut
înseninarea

ca o delimitare de materie

flori făcute din informaţie şi energie reciclate

în braţe la pia mater

uţa uţa creierul moare de hiperbolă

nu  arhitectura minţii, doar softul de retragere din contiguitate

(„Pelerinul din Aqualong face o reverenţă şi zice”„a meritat, oare, să rămâi aici singură, gravată în blitz-meditaţia celor care te-au gonit în viitor?” „adevărul este aşa: dimineaţa, celula aburită este deschisă brusc de gardieni, uşa o trântesc de perete gardienii gardienilor, trupul meu este înşfăcat brusc de gardienii gardienilor gardienilor ce mă aruncă în apa rece şi mă ţin cu capul la fund” „până ce presiunea amintirilor irumpe din abis” „cristalizând o altă memorie” „şi o flacără mă priveşte de dincolo”„şi dintr-o dată se deschide un ochi de gheaţă care îmi povesteşte vizual tot ce trebuie să ştiu despre noua pozitivitate” „un scenariu fizico-matematic” „estetică dar nu beatitudine morală” „trebuie să te obişnuieşti cu ideea că deţinuţii pe viaţă au dreptul să-şi aleagă sistemul de referinţă” „a muri de moarte apostolică sau a muri de moarte tiranică” „distanţa dintre masochism şi sadism e în binele negat ca prăbuşire a prezumţiei de mântuire” „a fi sau a sta în text constrângător” „a contempla desprinderea cristalului de amorfism a face conexiuni neuronale a sta în cuvinte tactice” „toate astea te ţin viu” „viu în catatonie” „alopat filosofal”)

 

                                                                                                                                   

dar omuleţii de plastic sunt tot acolo

tropăind în ideologiile lor

care nu sunt ale fiinţei hiperbole

s’y passe ou s’y dépasse

(„dorm în timp ce traversez oraşul ca să cumpăr o carte din Librăria de la miezul nopţii sau poate că merg de-a lungul unei cărţi noi care se scrie cu  paşii mei.

dorm în timp ce citesc afirmaţii identice de pe ecran şi de pe hârtie, însă sugestibilitatea ecranului diferă de sugestibilitatea hârtiei, îmi spun, deşi fiecare din noi are la dispoziţie propriul vis pentru a face astăzi literatură sau blog sau film ori dans sau shopping, la fel cum îşi ridică o casă din deşeuri şi peturi sau îşi postează pe internet fotografiile şi filmele cu scene din viaţa lui pline de emoţie şi granulaţie.

dorm în timp ce hypertextul se adaptează cititorilor care mă inventariază şi mă inventează pentru că hypertextul le vorbeşte direct, ca şi mine, hypertextul cârlig ce se agaţă de creier pentru a atârna de sine însuşi” „libertatea” „rafturile pline de borcane” „ a stoca şi a pune întrebări” „a inventa şi a stoarce răspunsurile prin bluetooth

fără nici un efort

ca pe o declaraţie de share-ing acelaşi domeniu virtual acelaşi trup acelaşi suflet clopot musical box

cerere în concubinaj.

dorm în timp ce oraşul mă traversează cu tentaculele sale

melcul cu logica Boole

dialogul cu limbile moarte

 iar cititorii îmi invadează spaţiul virtual

termitele teoremei celor patru culori.

eu sunt Librăria de la miezul nopţii,

eu dorm şi traversez oraşul,

eu dorm şi oraşul mă traversează

eu scriu pentru accelerarea unei conştiinţe irepresibile

care mă va naşte pentru că tocmai m-a şi născut

din conţinutul psihic al unei slăbiciuni universale cu care Dumnezeu este pentru că este şi pentru că se lasă revelat”)

 

dar omuleţii de plastic, da da, sunt acolo

mereu acolo

invizibile acceleraţii interogative

eu sunt pentru că nu sunt din plastic

 

                   femeie, sau trecerea ciclonului Harley prin limbajele emo

 

cu cuvintele să nu ne purtăm altfel
decât cu nebunii la analiza tranzacţională
poarta numărul unu salutul pe calea regală
sufletul zdrăngăne lipa lipa luf luf în mărunţiş lacteu
o, durere cu mac, durere cu caimac, durere cu prompter
pune mânuţa aici, pe limbajul meu, încercuind pune degetul
în inel de psihoterapeut pe suprafaţa asta permeabilă la durerea
de corpus şi trage o concluzie despre intensitatea cuvintelor
nu sufletul doare ci cuvintele apasă pe el cu pedala
nu ochii se închid ci închiderea se deschide în jumătatea cealaltă
îi zic sufletului să urce şi el în Harley-ul ăsta nou
rucsacul e gol şi simt în tahicardie un fascicul  de accelerator
cuvintele sapă corturi sub piramide
("moaştele nu sunt decât intuiţia cosmosului canonic
din textul acela, muson evanghelic, pfuah, cuvintele, matricide, texticide
hualala hualala cica cicacia cica cia Miles Davis stând pe canapea cu fantasma deasupra cărnii
printre moaşte cu tulburări mintale în faguri
care te strâng în braţe şi pleacă în altă epocă o visare de gulag politic devastatoare
visătorească visantropie hermeneutică")
coboară din trup un joc de umbre
un corp de plastic parfumat discret subliminal
un ambalaj străveziu plin ochi cu galeria de personaje
 plămădite din logocite
viteza cu care durerea te tranşează în gânduri bune de mâncat
zemoase fluide cremoase pline de E-uri şi  agenţi de afânare
dar vine Pelerinul din Aqualong, face o plecăciune şi zice că viteza e direct influenţată de arta de a te lăsa bântuit de angoase
păpădii alchimice care străbat  sufletul catarg îl umflă
şi îl dizolvă în grupuri de litere ce distrug gândirea prin diversiune


 

poarta numărul doi e întotdeauna închisă
un ecran de care lumina se izbeşte şi se spulberă în vid
("viaţa e o maşinărie de întristări insuportabile
auzi la cască miriapodul cu picioruşe de urzică ventuze de conştiinţă irepresibilă
galaxia întristării o lume de electrozi ce şterg simfoniile de pe geamuri
creierul real pipăit de hackerii acceleraţi de formatul digital al alienării")
sângele iluminează scurt prin fascicule de iubire ce explodează
desfigurarea e o nesupunere la viteză, dragă Harley Magnus,
nici chiar eul tău turbion de meduză nu rămâne întreg când se desfăşoară
în multicolore deliruri către starea de narcoză a cuvintelor
scăpate de sub teroarea logicii politice
ceea ce numim viaţă acum nu e decât o scindare continuă în fantasme
în raliuri de milioane de Harley care trec prin noi ca nişte
comete-acvile  sau  prunci în poziţie depresivă cand alimentează nebunia motoarelor
ce se izbesc de poarta închisă a sufletului retro ca o femeie primipară
oh, copiii din benzina de anima transformată în limbaj
pruncii din motoarele de căutare a unei mamei ideale
cea care ne omoară cu laptele ei accelerat de o iubire abstractă
pruncii-scoică din ţărmul în care se împlântă ancora emo
pruncii tranzacţionali din prafurile
ce desenează pe cortex hărţi de regăsire a pământului rătăcitor
prunci cuprinşi de neuitare la femeia-simptom de privare de libertate,
copii ai neîntoarcerii la maestrul spiritual,
copii ce nu cunosc ritualul plăcerea de a  irosi,
prunci de neîncepere a morţii cu un scenariu politic eronat care se îndepărtează de om,
ca un pod rupt între emisferele spălate
de un râu de durere
ce urcă apoi prin cuvinte-globule în sângele nostru plin de imagini devastatoare
după ce ciclonul Harley a lovit partea tare a fantasmelor cu milioanele sale de aripi
iar îngerii au stropit cu picăturile lor fine
relieful aplatizat de regizorul cuvintelor cu matrice de ideologie
care mângâie fără să aline şi leagănă fiinţa mumifiată deasupra oraşului
şi iată cum vine noua mea identitate Harley de care mă leaga maestrul în decriptări
Harley din cordoane şi cabluri pline de seismograme şi perfuzii
Harley nechezând a deflorare în mirosul de renaştere al planetei
o femeie proiecţie de schije pe ecran
maşinăria amniotica  ce ticăie în placenta galaxie finală

 

 

 

despre cum m-am întâlnit cu moartea fix lângă Charles Bukovski, kill him, he makes me sick

 

unde aş fi putut să ajung
de-a lungul acestui firicel de apă
înotând cu aripile mele de rechin?

Pelerinul din Aqualong face o reverenţă şi spune:

tot ce se întâmplă cu adevarat este înăuntrul nostru

poezia ca arta de soul-touchscreen

este aceasta călăuză

evadăm fără a dezerta

nu realul, doar dimensiunea Hausdorff a traiectoriei finale

 

 
dar m-am trezit totusi pe ţărmul
unde Charles Bukovski avea o erecţie grandioasă
numai privind mamelonul
pe care moartea mea
şi numai a mea
mi-l vâra în gură matern
diabolic atentă cu mine
şi numai cu mine
pentru ca eu să încep să gust câte puţin din toate
frunze de fum şi furnici cu picioruşe de iederă
crusta de muşchi a muntelui singuratic
cenuşa actelor ratate
vise despre eşecul vieţii de înger

ce executa comenzile de bluetooth

cu o fidelitate incomodă

(„singurul lucru care îmi lipseşte e timpul de a mă răzgândi”
carne din cuvintele tranşate de măcelarul universal
pentru ca eu să găsesc că moartea e gustoasă
negaţia e o mângâiere
regresia materiei nu doare
neantul e un voal de neînceperi fascinante
nimicul din mine e  lumină
iubire năucitoare
cu cocoaşă şi riduri de expresie sângerânde
şi toate gusturile să-mi vină helas! dintr-o constelaţie de celeste dizarmonii
prin acest sfârc al dimineţii
inductoare de magnetism

promiţătoare de empatie
când mă nasc din nou femeie din femeie

hard-disk-ul unui cortex

ce reface harmonia celestis
din Dumnezeu bărbat

 laolalta cu El aripile mele de rechin
înoată în apa poemului
tulburându-l




şi unde ar putea să  ducă
răzvrătirea
pornind de la mine în propagare centripetă
din aceste adevăruri ce se ataşează de noi ca niste colaci de salvare
cuvântul - o pasăre înalt  zburând
exilul - o pasăre înălţătoare
singura mi-am scris pe inima-exil tatuajele  acceptând
că cel ce se exilează în cuvânt
e cel înălţat

care se înalţă mereu
încă mai sus zburând către înalt
fără încetare
dar niciodată revenind pe pământ

laolalta cu chibiţii

Pelerinul din Aqualong face o plecăciune şi zice că

cine a plecat o dată departe nu se mai poate retrage din îndepartare

pentru că îndepărtarea luminează

adevărul fiecăruia

şi pe al tuturor

nimic

 

 


eu dorm în minte

în mine

 în zbor

Pelerinul din Aqualong adoarme în spaţiile cu aer ale aripilor de acvilă
şi nici nu ştiu când trece gustul lumesc al iubirii
precum o frescă ce se diluează în privirea pietrei

visul navighează pentru mine

înainte ca eu să mă mai trezesc

din picătura de verset
prin picătura de înălţare
 căci nu de exil muream
ci de locuirea exilului în cuvinte
foarfece ascuţite
retezându-mi sfârcul
rădăcinile
tăişul sufletului şi al minţii
punându-mă apoi să le mănânc

să le mestec pe partea dreaptă

să le mestec pe partea stangă

sa le amestec cu saliva neon

sa le strivesc cu varful limbii de şiragurile de dinţi strălucitori

şi să le scuip apoi
în cerul gurii răvăşit al poemului
cum într-o lume
muritoare de foame
dar înviată în exilul din cuvinte

(„care este a doua jumătate ce se potriveşte?” „exilul are gheare” „e o confuzie, animalul acela cu gheare e un sitcom cu muzica video” „în momentul în care suntem ucişi, noi suntem plini de viaţă şi ascultăm muzica acidului dezoxiribonucleic” „atât de tineri încât mergem în fiecare zi în arenă îmbarcaţi în jeep-uri şi facem burn out” „ simfonii neterminate”„nebunia cauciucurilor care se sparg la intrarea în inimă” „plăcerea virilă de a pune frână prin ritmul cardiac” „aceasta este a doua jumatate a vieţii ce se potriveşte în puzzle” „betatronul din by-pass” „viaţa străbătută cu piciorul apăsat pe pedala de acceleraţie” „în timp ce nicio viteză a excluziunii nu e interzisă?” „în timp ce expulzia omului în exil e expulzia fătului în lumea retard?” „ideea e să nu megi în exil ca la shopping” „să nu te îndepărtezi de tine, doar de ceilalţi” „când o gaură neagră bulimică se îndepărtează de toţi pentru că se apropie de marele nimic” „ce este exilul?” „creaţie şi sinucidere logică” „supravieţuire în Aqualong”)

şi apoi am înţeles că atât de mult a iubit Dumnezeu lumea

încât m-a lăsat singură în această iubire şi ură

ca să mă impac cu setea

cu foamea

cu neîndurarea

cu marea zbuciumată

cu flash-urile cuvintelor

cu teroarea amniosului

eu aici

fără colac de salvare

fără un petec de deşert sub călcâie

doar eu cu frumuseţea din mine

eu cu splendoarea care se izbeşte de gratii

doar eu şi El

pentru că e ceva numai între mine şi El

şi totul este El

Unul

 

 

 

pe la ora 15 fără un sfert, am înţeles ce este singurătatea pelerinului

de fapt, nu e cine ştie ce

 

 

 

 

cercul de frig te cuprinde fără să te atingă

 

 

împacă-te cu frigul din tine:

e doar un alt trup ce ţi s-a dat

pentru a te naşte

 

 

fără de miez întunericul

fără de auz şi fără văz

fără degete copilul lup şi fără privire

pământul transparent

te cuprinde fără să te atingă.

cineva  mai puternic decât frigul

te leagănă într-un cer de ţipete

 

 

comprimă-ţi respiraţia în aqualung

aşa cum ai comprima timpul

pentru a trăi live istoria cuvintelor

ca pe o emisie de răzvrătire

căci mitul influenţează negativ emoţia

 imaginarul în buzz-daze-jazz

gradele de libertate ce se adaugă aripilor tale

save love file and save death file

compulsia de a afla parola de acces

în labirintext

trăieşte-ţi mimetic viaţa ca pe o ramură de cireş printre alte ramuri

 

 

împacă-te cu linia aceea frântă:

e o falie după care se rupe din

inima ta un gheţar

lup singuratic

cum frigul

 

.....................................................................................................

 

PERSONA
Angela Furtună


Scriitoare, publicistă.
Membră a Uniunii Scriitorilor din România.
Membră a Asociaţiei Jurnaliştilor Profesionişti din România.
Membră fondatoare a Asociaţiei de Apărare a Limbii Române (sub directoratul savantului Eugeniu Coşeriu).

- Doctorand în Literatura Română a Exilului, cu o teză despre opera scriitoarei şi disidentei Monica Lovinescu (conducător ştiinţific – Prof.univ.dr. Mircea A. Diaconu)
- Master în Comunicare şi PR, Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava, cu o teză despre Relaţii de comunicare între cultura iudaică şi cultura română (conducător ştiinţific Prof.univ.dr. Ion Horia Bîrleanu)
- Master în Semiotica Limbajului în mass-media şi publicitate, Universitatea Suceava, cu o teză despre Simbolistica iudaică în opera literară şi publicistică a scriitoarei (conducător ştiinţific Prof.univ.dr. Sanda Maria Ardeleanu)
- Master în Geofizică, Universitatea Bucureşti (conducător ştiinţific, Membru Corespondent al Academiei, Prof.univ.dr. Radu Botezatu).
-
Specializare în biblioteconomie în cadrul cursurilor de la Oradea martie-aprilie - 2008 organizate de Centrul Naţional de Pregătire Profesională în Cultură.
- Debutul literar profesionist ca poetă - în revista "România Literară" nr. 46/ 1997, la rubrica intitulată "Poemul cu scrisoare" a Doamnei Constanţa Buzea, prin ciclul tematic "Cinci tablouri de colecţie" (tradus şi publicat ulterior în Belgia).

-Volume de autor:
1.-"Prizonier in Ego" (1997) - premiul special al juriului la Festivalul Naţional "George Coşbuc"1997
2.-"Metonimii de word - trotter"- 1999 - Editura Fundaţiei "Constantin Brâncuşi"- Marele Premiu la Festivalul National de Literatură română "Tudor Arghezi"
3.-"Primul Kaddish"-2002-Editura Dacia- Cluj
4.-"Poemian Rhapsody- Cartea Donei"-2004- Editura Axa-Botosani. Marele Premiu la Festivalul International de Literatură Ad Visum, 2005.
5.-"Elegiile Estului salbatic- Vieţile mele nesfinte" - 2005 - Editura Axa - Botoşani.
6.-"Il văd pe Dumnezeu şi nu mor - Alte vieţi" - 2005 - Editura Axa - Botoşani.
Ultimele două volume, apărute în ediţie unică, au fost nominalizate la Premiul Filialei Iaşi a Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2005.
7.-"Pelerinul din Aqualung" – 2008 – O carte de poezie–galerie de artă, împreună cu artist plastic Păuna Dumitrescu, Editura Integral- București-Sydney

- A fost dinstinsă cu numeroase premii naţionale şi internaţionale, diplome de participare şi selecţii la festivaluri de poezie si proză din România şi din străinătate. De asemenea, participă în jurii de acordare a unor premii literare româneşti. Susţine candidaţii merituoşi în afirmarea în cariera literară, artistică şi civică.
 

Câteva menţionări :
1. Marele premiu naţional pentru proză la Festivalul de proză românească de la Zalău, 1997.
2. Premiul revistei „Viaţa azi” şi premiul special al juriului festivalului de poezie „George Coşbuc” pentru volumul în manuscris „Prizonier in Ego”.
3. Premiul „Constantin Ştefuriuc” pentru poezie la festivalul de poezie şi proză „Magda Isanos-Eusebiu Camilar” , 1998.
4. Premiul special al juriului şi premiul revistei Unirea la concursul naţional de proză „Liviu Rebreanu”, Aiud, 1998.
5. Premiul al doilea la festivalul-concurs „Nechifor Crainic”, Giurgiu, 1998-pentru poezie.
6. Premiul revistei Convorbiri literare la festivalul naţional de poezie „Gheorghe Pituţ”, Beiuş, 1998.
7. Premiul întâi la festivalul naţional de poezie „Lui Eminescu”, Brăila, 1998.
8. Marele premiu la festivalul naţional de literatură „Tudor Arghezi”, Gorj, 1999, pentru volumul de poezie „Metonimii de word-trotter”, 1999.
9. Premiul al doilea la festivalul naţional de poezie „Ion Minulescu”, Slatina, 1998.
10. Premiul revistei Poesis şi Marele premiu al juriului la festivalul naţional de poezie „Mihai Eminescu” de la Oraviţa, 1999.
11. Premiul pentru poezie al Fundaţiei Culturale a Bucovinei pe anul 1999.
12. Premiul pentru volum de poezie „Metonimii de word-trotter” acordat de Societatea Scriitorilor Bucovineni şi juriul festivalului „Magda Isanos şi Eusebiu Camilar”-2000.
13. Marele Premiu la festivalul naţional de literatură AD VISUM- 2005 pentru volumul "Poemian Rhapsody - Cartea Donei".
14. Diplomă şi premiul pentru participare la Simpozionlul Internaţional « Neo-Umanismul şi dialogul intercultural » cu un eseu despre Genocidul Armean. Acordat de Asociaţia Italienilor din România – RO.AS. IT, 18 iulie 2006.
15. Diplomă şi distincţie de participare la Congresul Naţional al Poeziei Române, Botoşani 2007 (director Gellu Dorian), pentru un eseu de comunicare, PR şi imagine cu tema şanselor a doi scriitori de origine bucovineană actuală, Norman Manea şi Matei Vişniec, la candidatura pentru Premiul Nobel pentru literatură. Semnatară a Mesajului Congresului, adresat Preşedintelui şi Primului Ministru ai României, pentru susţinerea culturii româneşti.
16. Diplomă şi distincţie de participare la CISL 2007 Colocviul Internaţional de Ştiinţe ale Limbajului « Eugeniu Coşeriu », Ediţia a IX-a cu tema « Evoluţia şi funcţionarea limbii-perspective normative în noul context european », cu o comunicare intitulată « Marlena Braester – Un errant lucide ŕ travers le pouvoir symbolique du désert. « Oublier en avant/ Uitarea dinainte ».
17. Diplomă şi distincţie de participare ca invitat special al Colocviului cu tema « Représentations de l’enfance et de l’adolescence dans les littératures francophones », organisé dans le cadre du projet bilatéral franco-roumain « Mythes et stratégies de la francophonie en Europe, en Roumanie et dans les Balkans », Programme Brâncuşi, 13- 14 octobre 2006, Suceava, Roumanie, Université « Stefan cel Mare » de Suceava, Département d’Études Françaises et Université de Paris IV – Sorbonne.
18. Diploma şi distincţia de merit pentru participarea la Seminarul internaţional organizat în cadrul Şcolii de vară a Universităţii « Ştefan cel Mare » din Suceava în parteneriat cu Ro.As. It. şi Excelenţa Sa Ambasadorul Italiei la Bucureşti, cu tema Dialog prin cultură – dialoguri europene, Suceava, 2006.
- Alte distincţii culturale şi ştiinţifice, premii şi recompense pentru meritul cultural.
- bursieră a unor fundaţii culturale din Belgia, Franţa, Olanda, Germania, Israel, în anii 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008.
 

- Prezentă în numeroase antologii de poezie şi proză, traduceri, apărute în România sau în volume europene şi americane.
-"Umbra libelulei" – Antologie de haiku românesc îngrijită de Florin Vasiliu, Edit. Haiku, Bucureşti, 1993 ;- "O sută de catarge", Microantologie a haiku-ului românesc, ediţia a 2-a. Edit. Haiku. Bucureşti, 1997 ; - Proză scurtă. Edit. Unica, Zalău, 1997 ; - Elegii de acasă, antologie de creaţie literară românească, Giurgiu,Edit.Tentant, 1998 ; - Poezia pădurii. Antologia poeziei româneşti dedicată pădurii, îngrijită de Radu Cârneci, Bucureşti, Edit.Orion, 2000 ; - Antologia poeţilor români din Bucovina, Suceava, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, 2002 ; - Bucovina – Dictionar de personalităţi culturale şi ştiinţifice, Biblioteca Bucovinei, „I.G. Sbiera”, 2000 ; - Enciclopedia Bucovinei, Editura Bibiotecii Bucovinei „ I.G. Sbiera”, 2005 ; "Ultima generaţie, primul val", Antologie de literatură română a comunităţii virtuale Poezie 2006, Bucureşti ; "Scriitori români – Antologie a revistei literare Galateea", Germania, 2006 etc., "Lirică feminină- Antologie de poesie francofonă" – PUF, Paris, Sorbonne, 2004 etc.

-Publică literatură, critică literară, eseu şi cronici, interviuri cu personalităţi literare, sau recenzii şi realizări multimedia de PR, comunicare şi marketing cultural în revistele literare româneşti ca Hyperion, Vatra, Convorbiri literare, Poezia, România literară, Steaua , Poesis, Feed-back, Oglinda literară, Ateneu, La Lettre R, Porto-Franco, Antiteze, Luceafărul, Galateea s.a.

- Publică în mod curent în revistele electronice: Respiro, NordLitera, Francopolis- Franţa, Poezie.ro, Atelier Literar Angela Furtună, Agonia France, Ego-Phobia, Liternet, Romania culturală ICR, Galateea, Literra, Scrieri româneşti, Agero-revista românilor din Germania, Isro-press- Bună dimineaţa, Israel sau Editions Equivalences (directeur Mr. Adrian Rezus):
Luiza Palanciuc et Angela Furtună: entretiens * La Vocation exiliaire (2004)
[arguments: entretiens] [2004] [ro:] [pdf]
http://www.equivalences.org/periodiques/index-arguments-003.html

Editions Equivalences: http://www.equivalences.org/editions/index-poemes.html Angela Furtuna / Roumanie

* Mes vies - Élégies de l'Est sauvage (2005)
Il vad pe Dumnezeu si nu mor - Vietile mele nesfinte [1]
Éditions Axa; Botosani / Roumanie 2005 [ISBN 973-66-0177-4]
[equivalences: počmes] [2006] [ro] [pdf]
* Mes autres vies (2005)
Il vad pe Dumnezeu si nu mor - Vietile mele nesfinte [2]
Éditions Axa; Botosani / Roumanie 2005 [ISBN 973-66-0177-4]
[equivalences: počmes] [2006] [ro] [pdf]

- A înfiinţat şi conduce Revista Est-Etica şi Cenaclul de atitudine est-etică şi de literatură europeană „Monica Lovinescu”.

- Este coordonatoarea Departamentului Dialog al revistei Hyperion ( Redactor şef Gellu Dorian ), unde a realizat în parteneriat cu directorul revistei numărul de referinţă dedicat celebrării scriitoarei şi disidentei Monica Lovinescu la împlinirea vîrstei de 80 de ani (2003), şi unde publică interviuri cu: Eugeniu Coşeriu, Norman Manea, Matei Vişniec, Mihail Gălăţanu, Ion Stratan, Mircea A. Diaconu, Angela Marinescu, Lucian Vasiliu, Constantin Hrehor, Ruxandra Cesereanu, Bogdan Suceava (California), Luiza Palanciuc (Paris), Gheorghe Grigurcu, Marlena Braester (Haifa), Nicolae Tzone, Alexandru Dohi s.a.

- În parteneriat cu cotidianul Monitorul de Suceava susţine săptămânal, începând cu anul 2005, rubricile de analiză şi eseu : 1. Eu-Hope Diversity ( în cadrul Programului de comunicare şi PR iniţiat de autoare la Biblioteca Bucovinei « I.G.Sbiera » privind Educaţia antidiscriminare în cadrul procesului de construire a identităţii europene) şi 2. Zoom în Europa- rubrică săptămânală de analize şi dezbateri privind europenitatea şi avatarurile umanităţii în procesul de globalizare.

- Iniţiatoare şi organizatoare, în cadrul Bibliotecii Bucovinei, cu ocazia Zilei Europei 2006, a programului Conferinţele Bibliotecii « Bucovina- Un brand al României pentru Uniunea Europeană », în cadrul căreia mediază dialogul dintre intelectuali şi Cetate. Au sustinut conferinte : prof.univ.dr. Mircea A. Diaconu, prof.univ.dr. Sanda Maria Ardeleanu, prof.univ.dr. Ştefan Băişanu, prof.univ.dr. Mihai Iacobescu, conf.univ.dr. Mariana Boca, Jean Yves Conrad, Cezar Secrieru, prof.univ.dr. Elena Prus, Iléna Lescaut, preot paroh Mandalian Azad, prof. Tania Grimberg, prof. Mihai George Sîrbu, prof.univ.dr. Vasile Demciuc, prof.univ.dr.Mihai Iacobescu, conf.univ.dr. Sabina Fînaru, dr. Cecilia Popescu Latiș s.a.

- În parteneriat cu Societatea Română de Radiodifuziune , a fost coordonatoarea pentru Bucovina a Programului european Maraton Literar European (director de program Sorina Manuela Man) – Ediţia 2007, 9 mai, la Biblioteca Bucovinei.

- În onoarea Integrării României în Uniunea Europeană(care a avut loc la 1 ianuarie 2007), celebrând multiculturalitatea şi plurilingvismul, la data de 20 decembrie, în parteneriat cu Universitatea de stat suceveană, cu Biblioteca Bucovinei « I.G.Sbiera », Liceul de Arte « Ciprian Porumbescu », Fundaţia Arkhipiavko Timişoara, a iniţiat şi co-organizat în decembrie 2006 Spectacolul extraordinar intitulat IL Puzzle Libre – Cocktail Multicultural, în cadrul căruia scriitoarea a prezentat un Recital Extraordianr de Gală din opera unor mari scriitori ai Europei : Paul Celan, Dante, Eminescu, Şevcenko, Hugo, Claude Vigée, Nichita Stănescu şi alţii. Alături, un recital din poezie populară românească selectată de scriitoare și interpretată tot de aceasta.

- În anii 2005, 2006 şi 2007, la Biblioteca Bucovinei "I.G.Sbiera", a organizat şi promovat multimedia Zilele comemorării Holocaustului şi Zile ale comemorării Genocidului Armean, ca şi numeroase manifestări culturale de comemorare a victimelor Totalitarismului sovietic din România şi Estul Europei. În anul 2008, cu ocazia Zilei Holocaustului din Transnistria, a organizat colocviul Supraviețuitorii și Holocaustul, la Biblioteca Bucovinei, unde a prezentat scrieri de Paul Celan și Norman Manea, după întâlnirea publicului cu câțiva supraviețuitori ai Shoah.

- Participare la deschiderea simpozionului naţional prilejuit de lansarea la Suceava a Concursului Naţional de Diaristică „Mihail Sebastian” 4 aprilie 2008, prin conferinţa „Despre modernitatea şi europenitatea lui Mihail Sebastian” (text publicat şi în buletinul ISRO Press- Bună dimineaţa, Israel), ca şi în revistele Agero, Hyperion , Agonia.ro. şi Performance International Cultural Network http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/CULTURA/Despre%20modernitatea%20si%20europenitatea%20lui%20Mihail%20Sebastian.htm

- Autoare a Programului de Marketing cultural Biblioteca-Mileniul III , lansat în anul şcolar 2007-2008 și cu un target de patru ani, al cărui obiectiv este realizarea de parteneriate multiple cu instituţii de educaţie şi cultură având scopul de creştere a difuzării interesului pentru carte, scriitori, literatura română și universală, bibliotecă, edituri, lectură şi scris-citit în Cetate, cu ţintă preferenţială pe publicul tânăr. Modalitatea şi metodologia de lucru vizează diversificarea parteneriatelor şi a tipurilor de colaborări, work-shopuri, programe şi domenii culturale de colaborare şi transdisciplinaritate. Acest program se implementează în prezent, cu bune rezultate, la Biblioteca Bucovinei şi în reţeaua de învăţământ suceveană. Durata estimată: 2007-2012.

- Activează în mişcarea francofonă din România, publicând în limba franceză, participând la seminarii şi colocvii internaţionale, organizând lansări de carte francofonă şi lecturi publice din autori francofoni (Luiza Palanciuc, Marlena Braester, Ruxandra Cesereanu, Claude Vigée, Nicole Pottier, Oana Orlea) :

1. « Représentations de l’enfance et de l’adolescence dans les littératures francophones », organisé dans le cadre du projet bilatéral franco-roumain « Mythes et stratégies de la francophonie en Europe, en Roumanie et dans les Balkans », Programme Brâncuşi, 13- 14 octobre 2006, Suceava, Roumanie, Université « Stefan cel Mare » de Suceava, Département d’Études Françaises et Université de Paris IV – Sorbonne. Les Actes du colloque. Editura Universităţii Suceava, 2007. pp.15-25

2. Directoare pentru Suceava a Festivalului Internaţional de Literatură « Le Printemps des Počtes », ediţia 2007. În parteneriat cu Mme. Nicole Pottier (autoarea traducerilor, a activităţii multimedia de promovare a conceptului şi a blogului-revistă literară pentru internet), a iniţiat revista de literatură a festivalului, intitulată Mon Gavroche Littéraire, 2007

 

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)