Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

POEMELE PĂDURII

Grigore AVRAM

 

 

Doctor în Ştiinţe Silvice, poetul Grigore Avram reuşeşte prin ceea ce scrie, să îmbine fiorul liric, bine temperat şi marile întrebari ale zilei prezente cu filozofia neaoşă a ţăranului român de la izoarele Someşului, locul unde s-a născut, a copilărit şi s-a întors pentru a sluji în armia de pace a codrilor de acolo.

 

Profesional este un om împlinit, cadru universitar şi cercetător cu mai multe volume de lucrări ştiinţifce bine primite în sfera sa de activitate profesională. Ca poet, Grigore Avram scrie pentru că nu poate altminteri,- a publicat în reviste divesre şi are pe masa de lucru, în pregătire, cea de-a treia carte de poezie,- după ,,Lacrima nopţii,, în 2000 şi ,,Rugi,, în 2005, cărţi pe care critica de literară le-a găsit interesante, iar pulbicul larg, chiar le-a îndrăgit. 

 

Melania Cuc

redacţia Agero

 

DORINŢE

De n-am să cad cu noaptea la-nvoială
Tu, veşnic răsărit de primăvară,
Privirea mea de cearcăne o spală
Ca să renasc, în zori, a doua oară.

Şi-ajută-mă să vindec tot pământul,
Să duc la Soare iernile flămânde,
Pe fruntea mea să pună-o floare sfântul
Să dau viaţă viselor plăpânde.

Iar când o fi un mugure să-mi ceară
Prinos mai mult decât îi dă traheia,
Tu fă-mă rază, blândă primăvară,
Şi-am să-ţi deschid petalele cu cheia.

Bistriţa, 12.III.2006

SECUNDA VREMURILOR NOASTRE

Şi-n Univers şi pe Pământ,
Având aceleaşi stări ciudate,
Stau stâncile cu chip de sfânt
Şi cu privirile brodate.

Stau stâncile şi se socot
Ce lungă este veşnicia,
Ce-aprinse razele când scot
Din clorofilă hărnicia.

Ce vad apucă mai curând
Trufia apelor albastre
Şi cât apune de curând
Secunda vremurilor noastre.

Sângeorz Băi, 23.IX.2006

RIDICĂ-MI SOARELE

Ridică-mi Soarele în cârcă,
August al oilor din strungă,
Şi-ajută rugilor când urcă
Mai tefere în cer s-ajungă.

Ridică-mi Soarele în munte
Şi-aprinde stâncile spre seară
Să ne spălăm de amănunte
În roua zorilor de ceară.

Ridică-mi Soarele şi pune
Lumină-n codrii rânduri – rânduri,
La rădăcină să apună
Ale străbunilor vii gânduri.

Sinaia, 27.IX.2006

DE VEI VENI

De vei veni din nou pe la fereastră,
Amor aprins în culmile din Ştează,
Am să mă scald în raza ta albastră,
Al nopţii sfârc să ţină Luna trează.

Să-i măsurăm privirea împreună
Şi să deschidem larg a poftei uşă
Tăcerea-n noi să fie mai nebună
Şi mai bogat altarul în cenuşă.

Iar de va fi comete să ne prindă
Când cerul toarce stele după stele,
Să-mi răstigneşti privirile de grindă
În zori târzii păcatul să mi-l spele.

Bistriţa, 31.XII.2006

STĂPÂNE MUNTE

Stăpâne munte, alb de vremuri
Şi copt de-a Soarelui arsură,
Sub vânturi codrii ţi-i cutremuri
Şi dai pământului măsură.

Prin ceţuri turmele îţi saturi
Şi aerul ţi-l speli cu grijă,
Să te cunoască pruncii-n paturi
Şi seva florilor cu tijă.

De n-ai fi stâncă în putere
Şi nu ţi-ai ţine-n nori furtuna,
Nu ţi-aş gusta a ta avere
Şi nici n-aş vieţui întruna.

Cluj Napoca, 26.I.2007

ŢI-AM CERUT

Ţi-am cerut un vârf din cerul
Lăcrimând de dimineaţă,
Dar aprins mi-ai dat misterul
Ploii cu miros de ceaţă.

Şi-am plecat pe-un drum de stele
Urmărind cuminte carul,
Când prin tufe, cuminţele,
Ierburi cuprindeau altarul.

De atunci cu Luna rece
Codrii lin mă împresoară,
Iar prin timpul care trece
Mă renasc a doua oară.

Baia Mare, 21.IV.2007

REVENIRE

Mă-ntorc din nou la cele pline
Ca să mă prindă-n pace zorii
Şi-am să cinstesc cum se cuvine
Cu câte-un picur, trecătorii.

Dar când mi s-a goli paharul
Mai ţine-mi viul vânt în minte,
Să mă conducă-n munţi acarul
Spre toate locurile sfinte.

Aşa, ierta-mă-va Stăpânul
Şi mă va-mputeri în rouă,
Să pot să-mi iau din nou Destinul
Să vi-l împart în picuri vouă.

Bistriţa, 8.VII.2006

MAI ŢINE DOAMNE

Mai ţine, Doamne, înc-o lună
Privirea mea spre cer, fierbinte,
Apoi cu norii mă cunună
Şi pune-mi steaua dinainte,

Stindard cusut pe-obrazul nopţii
Şi răstignit de pleoapa mării,
Cuminţi, s-o adorăm cu toţii
Să ducem dorul depărtării.

Iar în tăcerea ce se-ascunde
Când cerul razele-şi întoarnă,
Să-nvie visele profunde
Şi-n rană, El să ni le cearnă.

Taizé, 1.VIII.2007

PESTE CULMI

Peste braţul culmii goale
Norii zorile frământă
Şi, în negrele lor poale,
Picurii se iau la trântă.

Orizontul, stând pe coate,
Haina nopţii o coboară
Înspre razele-aruncate
Din căsuţa de la moară.

Iar când timpul le despică,
Împărţindu-le la stele,
Mă cuprinde, fără frică,
Chipul blând al mândrei mele.

Taizé, 4.VIII.2007

 

BĂTRÂNE DOMN

Bătrâne domn, la porţile cetăţii
De-auzi în munte şoimul cum se zbate,
Mai bea o dată cupa nedreptăţii
Şi-aprinde teafăr noaptea jumătate.

Apoi dezleagă mii de zori în vale
Potop să-nvie raza dinainte,
Iar când o fi stejari să se prăvale
Ascunde-n lut o lacrimă fierbinte.

Şi pune vântul nori mai mulţi să stoarcă
Buimaci s-adape turmele de ceţuri,
Din stâncă plinul codrii să-l întoarcă
Să te cuprindă veacuri de verdeţuri.

Bistriţa, 3.V.2006

GÂNDURI

Ai vrut să vii şi n-ai venit,
Ai vrut să pleci, dar te-ai pripit
Şi eu, sărman, te-am aşteptat
Cu munţii la peţit.

Tot ce-ai avut prin adunat
Ai pus pe jar şi n-ai purtat
Al inimii război stingher
Cum eu te-am aşteptat.

Şi-atunci sărac, cum m-ai ştiut,
Te-am aşteptat în aşternut
Să-mi dai al iernilor viu ger
Şi-al toamnelor durut.

Braşov, 1.IX.2006

O, MĂGURĂ

O, măgură a Maierului rece,
Ai pus pe tine neaua mea vicleană
Şi te-ai ascuns, crezând că frigul trece
Într-un cristal din sfânta ta poiană.

O, măgură ce duci spre agonie
Mulţimi de nori când Soarele apare,
Mai dă puţin din marea-ţi bogăţie
Spre satul meu, să capete culoare.

O, măgură ce faci mai blând taifunul
Cu jertfa ta de ceţuri, aburindă,
Mai dă-mi izvoare, unul câte unul,
Scânteia ta pe veci să mă aprindă.

Bistriţa, 28.XII.2006

DE OBICEI

Mi-am îmbrăcat în noapte cerul
Să-mi regăsesc Calea Lactee
Când Luna-mi mângâie misterul
Pe-a trandafirilor alee.

Şi mi-am făcut curaj pe lângă
A lucitoarei lungi comete
Şi iarăşi toamna mea nătângă
Mi-am luminat-o pe-ndelete.

De-atunci a muzelor vii şoapte
Dau încercărilor culoare
Şi mă cuprind noapte de noapte
În sfânta cerului chemare.

Cluj Napoca, 25.I.2007

LA ZÂNA

Şi fiindcă de la despărţire
Un sfert de secol ne uneşte,
Ne vom trezi din amorţire
Căci iarăşi codrul ne primeşte.

Să bem trecutul din ulcică
Şi-n gând s-aprindem viitorul,
De timp să nu ne fie frică
Fiindu-ne preaplin izvorul.

Iar dacă soarta ne va pune
Tot dinspre vârf să luăm lumina,
În raza Soarelui ce-apune
Mereu ne vom gândi la Zâna.

Bistriţa, 29.I.2007

OBICEI

Lăsăm în cârca ta prea multă rană
Şi prea întins taifunul în mişcare,
De ţi-au cerut mioarele pomană
Al ierbii rod şi-a nopţilor paloare.

Prea mult păstrăm lumina să te ardă
Şi prea puţin iubirea să te urce,
C-au început izvoarele să piardă
Al ploii gust şi rugile demiurge.

De-aceea-ţi dau o lacrimă curată
Şi ochii mei tăria să-ţi aprindă,
Ca să încerce clipele deodată
În veşnicie vârful să-ţi cuprindă.

Bistriţa, 26.IV.2007

SĂRAC VEI FI

Sărac vei fi când iarba te respinge
Şi când izvorul apele-ţi alungă,
Sărac vei fi când fulgerul se stinge
Şi când în suflet noaptea e prea lungă.

Sărac vei fi şi mâine şi poimâine
De n-ai să şti iubirea cum se-nvaţă,
Sărac vei fi şi astfel vei rămâne
Cât timp vei ţine Soarele în ceaţă.

Dar de vei pune-a rugilor putere
În mâna Celui dintre sfinţi Întâiul,
Îţi vei cunoaşte propria avere
Căci vei primi drept moştenire Raiul.

Taizé, 30.VII.2007

SUB CERUL GOL

Sub cerul fără nori e clipa mică
Şi timpul, parcă, mai flămând se-ntoarce,
Sub cerul gol chemarea-i fără frică
Şi veşnicia alt destin îmi toarce.

E jarul mai aprins când raza curge
Prin vântul calm al muntelui sihastru,
Spre ochii Lui privirea mi se scurge
Şi somnul, treaz mă-mpinge către astru.

E calea scurtă şi poteca dreaptă
Când ai deasupra loc deschis spre casă,
De n-am să vin, Stăpâne, mai aşteaptă
Şi mai păstrează-mi locul viu la masă.

Taizé, 2.VIII.2007

 

 

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)