Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

Poezie populară în grai bănăţean

Felicia LĂUDĂCESCU (foto)

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII

Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

 

Nu demult, ne scria o corespondentă din ţară, doamna Adina Florea, întrebându-mă cuviincios aproape, dacă revista Agero din Stuttgart doreşte să promoveze (şi) poezie populară, in graiul locului ( în speţă, aici, graiul bănăţean). Sigur că da! M-am grăbit să-i răspund, oarecum emoţionat, apreciind de ani mulţi vorba neaoşă a ţăranului şi caracterul său curat, deoarece, trăind de-o vreme bună între germanii atât de mândri de dialectele lor, am simţit la propriu ce înseamnă lipsa legăturii spirituale cu locul natal. Este vorba aici de bucuria de a trăi simplu sub cerdacul umbrit de vie, în ecoul limbii tale, rămasă de la strămoşi şi încă neschimbată de televiziune, radio şi presă, în dialectul ce îmi este personal cunoscut din Banat, mai jos de Timişoara, unde am trăit câţiva ani frumoşi. Dar mai ales, le-am înţeles mândria, lor, oamenilor harnici şi încrezători din Banatul românesc secular, mândri de graiul, traiul şi de cutezanţa lor, calităţile locului adică, pe care mi-aş fi dorit nu o dată, să le aflu şi-n alte locuri. Aici, spre debut şi bun început de serie "Agero", vă prezentăm prin aportul doamnei Florea, poeme populare în grai bănăţean "adunate" de la mătuşa dânsei, aşa frumoase cum sunt!  Vă mulţumin şi vă aşteptăm pe mai departe şi cu alte materiale. Poetei Felicia Lăudăcescu (foto), sincere felicitări şi bun venit la revista Agero!

 

Lucian HETCO

editor Agero

 

 

Făcătura...

Baba Floare lu’ Neidoni ferbea zăr pră vatră-n cindă,
Iară nora-n soba mare şcerjea prau’ la oglindă.

Moşu’ , pră iarbă la umbră,  bace coasa în voreţ,
Măi încolo un berbec îi legat dă gărduleţ.

Pătru scoace iuce vaca, să o ducă la islaz,
Că or înţărcat viţălu’, şî tot fuje, ş-au năcaz...

Pătru o bace c-o boată:“ -Ce învăţ io, vacă proastă!”
Vaca săre ca dân puşcă şî vege dăschisă o uşă.

Şî dă prăstă baba Floare, varsă zăru’ dân căldare.
“-Trăzni-ce-ar, vacă bolândă!Ai spart şî uşa la cindă!”

Iar berbecu’ s-o spăriat, o rupt aţa dî la gard,
O intrat şî el în cindă şî s-o văzut în oglindă.

La oglindă-n soba mare o văzut altu’ măi tare...
Şî când o lovit cu capu’, ş-o tăiat ochii, săracu’!

Ţâpă, strâgă baba Floare, plânje nora-n soba mare...
Zăru’ îi vărsat pră vatră, uşa şî oglinda spartă.

Moşu’ suduie ş-njură:”-Asta o fost o făcătură!
Ia măi tăşeţ voi dân gură!”

Moda

“-Doamne, şe-o ieşât pră lume!
Unge-i portu’ dân bătrâni?!
Cămaşă-n război ţăsută şî cu flori mândre cosută,
Cu opreg şî cu cotrânţă cu brâu la mijloc încinsă...
Acu’ parcă ni-s străini, nu e portu’ dă români!

Acu’ fecili la sace nu măi poartă chişi pră space,
Dar îs toace dăsplecice şî pră păr fărbăluice.

Sugne scurce şî crăpace, bluză fără pânză-n space,
Iegări, blugi pân’ la buric, rupţ’, cu buzunare lace!

C-alea la oraş mutace, parcă-s dî la circ scăpace!

Pantaloni larji crăpaţ’, până-n şolduri dăspicaţ’.
Nişce aţă la mamele, iar la fund nişce brătele.
Unele-ş vopsăsc tot corpu’ şî măi pun nişce mărjele.
Fie frig, iarnă, sau vară, tot îs cu buricu’ afară.
Cu o plasă-n loc dă ţoală, parcă îs în pelea goală!

Băieţ’ nu să mai tung, să poartă cu păru’ lung.
Poartă şerşei şî mărjele, lanţuri şî în nas belşiug.

Unii:cheli, vopsâţ’ pră şeafă, cu ochilari şî cu barbă,
Alţ’:coz’ legace-n space şî păpuşi cu tocuri nalce.

Doamne, rău m-ai blăstămat!Nu mai faşem horă-n sat,
Să jioşi brâu’ legănat, argeleanca dân Banat!

Merji la disco, jioşi lambada:băieţ’, fece, cu grămada...
Jioşi rap, rock ş-apoi latino:”-O.K., Jack!Şi ceau, bambino!”
Să scutură dân buric, parcă trâmură dă frig.
Mulţ’ să dau şî prăstă cap. Nu şcii...Poace s-or drogat!

Cineri, nu vă uitaţ’ portu’, obişeiu’ dân străbuni,
Datini, hora şî folcloru’ dân bătrâni!
Nu uitaţ’ că vi-s români!
 

Motto:”Şi muntele, care-i munte,

                  Şi el are gânduri multe...

                  Iară eu, un bănăţean,

                  Gânduri multe cum să n-am?”

                 

                 Flori alese din poezia populară   

Colectori

Vin tovarăşi de la sfat
Să vadă de-ai declarat:
Găini, porşi şî vaşi cu lapce,
Să pună coce la toace.

Ion Sârbu zâşe-n glumă
Că oili’ îs la turmă.
Scrie două fără mei
Şî laia lu’ Veta trei.

O trecut vremea, s-o dus,
Şî vin oile la tuns.
Primesc dî la stat ţudulă,
Ca să dea cota dă lână.

Şinşi chile dî la tri oi!
Au, moşule, vai dă noi!
Cota trăbe achitată,
Că şî laia-i declarată!

Vedz’,  vorba românului
O fost râsu’ satului!

Negustori

Sanda, fată măi bătrână,
 stă la marjine dă sat.
Uită aşa trecură anii şî ea nu s-o măritat.

Dar când toamna-i gata lucru’, faşi răchie şî storşi vinu’,
Or peţât-o şî pră Sanda, şî s-o măritat cu Ginu.

Ginu, june măi tomnacic, era negustor dă cai.

Nu să omorea cu lucru’, nişi la coasă, nişi la plug.
El merjea doar pră la târguri, să vadă şe cai să vând.

Marţa la târg în Logoj, unge-s caii măi frumoş’.
Avea cai buni şî coşie, şî şăgea în şiţ fălos.

Venea Cucu dî la Hodoş, Tie dî la Lugojel,
Cireşan din Hezeriş şi Pătru din Sălbăgel.

Merg la birt la ţărăncuţa, acolo-i nana Firuţa.
Şî geambaşi dă-i cu punguţa.

Beau, închină la păhare, să laudă care-i măi tare.
Vine Fira zâmbitoare:”Cine vrea o sărutare?”

Scot geambaşii cât-o sută şî pe rând ei o sărută.
Numa’ Ginu măi cu boală ţâne pră Firuţa-n poală.

O ţucă şî bea răchie şî cântă cu bucurie.
Vedz’, că el îi măi bătrân, îi pune o mână-n sân!

Da’ când o ieşât afară, s-o trezât cu punga goală...
“-Pântru cine, măi Firuţă, dădui calu’ pă o sară!”

Ajiuns la Boldur acasă, ieşî Sanda mânioasă:
“-Unge-i calu’?Unge-s banii?!”
“-Sando, mi i-or luat ţâganii!
Am jiucat la alba-neagra şî dădui calu’ dăgeaba!”

Lică Papa

Păstă drum dă noi în sat
Unu’ Lică Papa o stat.

Om nişi mare, om nişi mic,
El dân greu o măi trugit.

Ca să fie om pogan,
Punea banu’ lângă ban...

Ca să aibă măi mult spor,
S-o gângit:”-Hai să mă-nsor!”

N-o avut pământ dă zestre,
Da’ ş-o luat mulce neveste.

Prima dată-n Ficătari,
S-o-nsurat la căş’ măi mari...

Da’ mulţ’ purişi n-o făcut,
Că socrii nu l-or ţânut, dacă n-o avut pământ.

Ş-aşa s-o întors acasă şî ş-o luat altă nevastă:
Pră Măriuţă, noră-n casă.

 

Comentarii de la cititori

 

-------------------------------------------
-- Formular: Părerea
-------------------------------------------

1. Ce doriti sa ne transmiteti?:''
2. Tema / articolul / autorul::Poezie populara in grai banatean - Felicia Laudacescu
3. Numele si prenumele Dvs.:Angelica HERAC

4. Adresa Dvs. E-mail: angy_herac2006@yahoo.com
5. Numarul Dvs. de telefon (fix):0040255213155
6. Numarul Dvs de telefon (mobil):0040744457170
7. Textul mesajului Dvs.:Banatul - model cultural si etnic.Sincere felicitari! M-am bucurat nespus citind versuri in grai banatean; si eu scriu versuri in grai, tot banatean, si "sciu" ce inseamna sa poti simti vantul ce adie prin bagrinii de la fantana cu roata.
Va multumesc ca existati!

 

prof. Angelica HERAC - Centrul Judetean de Cultura Traditionala Caras-Severin/Resita'
 


 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii,  in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor,  conceptia paginilor,  tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) ,  George Roca (Australia),  Melania Cuc (Romania,  Canada)