Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

REQUIEM PENTRU BASARABIA

POEME DE DOLIU ŞI DE JALE

 

Adrian BOTEZ

Grafica de Roca (Agero)

 

 

REQUIEM PENTRU BASARABIA

 

zile de primăvară - zile de

prigoană – înviată

 

uită-te la Nistru – cum

curge – uită-te la

viaţă – cum se duce – tânără – fără

rost – fără de lumină – fără de

Mistic Pribeag - Călăuză

 

uită-te la Nistru – cum

curge – degeaba – uită-te la

sânge – cum şiroieşte

degeaba – uită-te la

gânduri – cum se năpustesc pe

străzi – degeaba

 

niciun duh nu trece peste

apele Nistrului – nu pluteşte

niciun duh pe

deasupra străzilor – incendii sumbre de

speranţe – cu gâtul

ars –  lacrimi stoarse de

gaze lacrimogene

 

(oameni de cenuşă – peste tot - numai oameni de

cenuşă...)

 

zile de primăvară – zile de

prigoană – degeaba

te uiţi la Răsărit: nu răsar decât monştrii

nopţii – care

nu mai trece – degeaba te uiţi spre

Apus – căci acolo

în mod corect – de toţi ştiut – moare orice

soare

 

uită-te la Nistru – cum

curge – uită-te la

Prut – cum tace

vinovat: n-a venit

ceasul – „încă nu s-au întrunit

toate condiţiile  - şi toate conjuncturile n-au

încă nuntit”... – la masa lor

otrăvită...

 

aşa şoptesc apele Prutului – scuzându-se faţă de

apele Nistrului...

 

neamurile tac – cu

spatele la neamul care

moare – la a nu se mai ştie

câta generaţie de

sfinţi inutili... - li s-a

refuzat martirilor – calendarul – dinainte de

Facerea Lumii – dinspre Răsărit – spre

Apus

 

să-ţi fie ruşine – soare

că te mai ridici deasupra

mâlului – de pe fundul

Nistrului – de pe fundul

Prutului – unde zac

uitate – îngropate de ape – moaştele lui

Hristos...

 

 

BAIE DEMOCRATICĂ

 

pe marginea filelor cărţilor mari – autorii

îşi tuşesc gloanţele care-au fost

trase în ei – alţii

îşi scuipă iradierile – ce i-au

transformat în

radiografii sub pământ

 

e atâta libertate şi democraţie în

lumea contemporană – încât

mi-e şi frică să scriu vreun vers

următor...

se face dimineaţă – clandestin

în miezul de noapte

 

şi cadavrele tot nu pot fi

numărate – ci rămân

crăcănate în mijlocul drumului – în mijlocul

conştiinţelor care se feresc să privească – rămân

oarecum întristate...

 

...pe marginea filelor cărţilor

mari...

(...„ţine-ţi dracului gura

odată!”...

îmi strigă o

lopată...)

Hristoase – pune semnul de carte: propria-Ţi

Cruce...

 

citesc – de acum – din

pomelnice – pentru

morţi: e atât de

reconfortant pentru

vii...

 

 

AŞTEPTAREA MORŢII ÎN CULISE

 

aştept vestea publicării vreunui articol

ca pe-un copil de-al meu întors de pe

front – să ştiu dacă

soldaţii mai ştiu să-şi facă

datoria sfântă – deci

caraghioasă - faţă de nişte

vechituri – plăci de patefon – iscodite prin

cuferele prăfuite  (prosteşte

îngereşte...) - de

Sus: patrie - familie

neam...

dacă pot să mor  - hoit înăbuşit de

modernitatea cool-trendy a

sinucigaşilor – deci dacă pot să

mor - fără să-mi mai

ţin faţa  - spre sus încordat – cumplit

disperat

 

însetată - spre cerul unui vecin (drag mie...)

se zice – de mult -  în condiţii tulburi

mort – de noi toţi

cu topoarele

asasinat : ...Dumnezeu...

...mereu – acelaşi vis

ratat...

 

 

NEASCULTAREA

ciocanul ceasului de la catedrala

catolică – mereu izbeşte

o singură dată: mereu

„unu” – mereu

UNUL

 

dar cine mai stă să asculte

astăzi – de

vechile ceasuri?

 

 

SUSPECTĂ PRIMĂVARĂ...

 

tu garantezi că slinoasa asta – codoaşă de

bordel – poate fi numită: „una bucată

primăvară”?

păi, nu prea poate fi – oricât screme

eleganţă – oricât se parfumează:

pute a putregai de piramidă

 

degeaba scârţâie păsările – degeaba-şi

împing degetele – prin mănuşi de bumbac

mugurii: este iarna

nucleară – prorocită de

şomerii cerului

 

toate crizele-au apucat-o – pe

impostoarea isterică: un întreg

balamuc mugitor urlător

(...urletele nu se aud – se tac

cu o înverşunare

înnebunitoare – cavou de

sfânt parvenit)

 

crengile ard – dar nu

miroase a curăţenie – ci a

pneuri arse în Gaza – sau la o manifestaţie

anti-NATO şi anti-globalizare: miroase a

ochi arşi de gaze lacrimogene – călăi

torţionari strănută

acut – prin tufişuri – explodând exilaţii

scatii – pe

sub reverele de gală ale

cerului

 

un şef de guvern vorbeşte la celular – cu

încrâncenarea celui care se tocmeşte – la

sânge -  pentru

sufletele aşteptând stivuite – în

iad

 

e o primăvară anti-NATO anti-globalizare – dar

scrisul de pe pancartele din sufletul nostru nu

seamănă cu scrisul de pe

pancartele de pe străzi – şi

în cele din urmă – toată

expoziţia asta dementă conţine

doar panouri publicitare

se anunţă faptul că

angrosistului Iuda i-a

reuşit – vânzarea întregii lumi – TOT

STOCUL! – la preţ de

speculă (da  -  sic! -  „en gros”...!)

 

ce mai contează să te

uiţi pe geam? – mai bine

culcă-te – în mijlocul

pieţii libere de orice

sentiment

 

puful de pe coada avioanelor

cu reacţie (glorios zburând deasupra

celor fără reacţie – ce requiem planetar!) – te va

îngropa – la fel de repede şi desăvârşit – cât şi

uitarea faptului că – de acum

orice primăvară va fi doar toiul de

iarnă – îmbâcsit de uraniu

plutoniu – de tot

greul pământului

 

 

COANA PRIMĂVARĂ...

 

primăvara năvăleşte apelpisită – ca o

cucoană la coafor – după

ce a fost păruită de o

vecină

 

şi nu se linişteşte sub cască – până

nu-i ies muguri – pe

faţă – pe braţe – pe

picioarele cu fuste

suflecate – la limita minimei

decenţe –  şi – în general - peste tot

unde este vizibil şi îi

reface imaginea

bună (în

speranţa că aia

proastă – va fi uitată de

fraieri...)

 

 

CÂNTEC DE MAHALA...

 

în primăvara toamnă

cu nori vineţi pe spate

se lăfăie o bârfă:

că orişice se poate

 

bandiţi şi sfinţi – deodată

trec printre ochii gemeni:

deschid aceeaşi poartă...

cu cine să mai semeni?

 

trădat – c-un şiş în spate

silit eşti ca să scheauni

formule diplomate...

fecioare pentru fauni...

 

şi de-un „prinţip” te zbate

candid ţap logodit –

eşti lumii aste frate...

...cât şi-un meteorit!

 

 

TERORISM POETIC...

 

ai venit să faci puţină lumină

printre copaci: ai dat cu

spray de soare şi cu

deodorant de păsări – şi totuşi – tot

pământul miroase-a gunoi şi a

hoit ne-ngropat

 

tânjesc să-mi fac – singur – injecţia de

uitare (o – nu vă bucuraţi că

aţi prins un traficant de droguri!): cât vor exista

medici – vor exista şi

schilozi – bucăţi sângerânde de

oameni – fleici de

suflet

 

în măcelăria centrală s-a făcut

primăvară: străluceşte

sângele vărsat – peste

tot

 

iau un chibrit – şi-l arunc

peste umăr – în mijlocul

benzinei ce mi s-a scurs din

ochi

 

la ce să fie bune şi filmele astea

comerciale – cu testicule crescute din

umeri (în loc de aripă...) – decât la

alegerea unei variante – cât mai

indecent explozive – de sinucidere

sectant colectivă?

 

 

SADISM TELEFONIC

 

îmi place să las telefoanele

să sune – să dispere şi să

transpire sunând – cumplit să

transpire – până la pneumonie

telefonică – după care

să mă desfăt cu horcăitul

intuit – de la celălalt capăt al

fiinţei mele

melancolic-morganatice...

 

 

NEVOIA DE IUBIRE

 

de ce să te temi şi să

tragi? – de ce să urăşti? – de ce

să tragi cu moarte – să tragi a moarte

Omule?

 

de ce să gâfâi – transpirând de frică şi

ură – cu arma îmtinsă – spre

toţi şi spre

nimeni? – de tine – da – de tine ţi-e

frică – pe tine

te urăşti...

 

de ce să te temi şi să

tragi? – aruncă arma la

pământ – fă-ţi cruce – să te

lepezi de diavolul fricii – al

urii - fă-ţi cruce – şi

strigă: „iubesc! – iubesc tot ce-mi

stă dinainte de ochi - dinainte de propria-mi

făptură – dinainte de

frică... – vă iubesc – pe toţi v-am

mitraliat cu iubire – şi numai astfel – pe toţi

vă strâng în pieptul meu – fără

frică – eroic:

blând către

sfânt...”

 

 

GLOSE LA BASARABIA...

 

păsările – încă – n-au învăţat

să facă „drepţi” – nici măcar

arborii – pe care

mi i-aş fi dorit drepţi – dar sunt

strâmbaţi de durere -  ba

mulţi – decât să se

supună – s-au prăbuşit – sub

Drujbă...

 

mă uit la apa râului – cum

nici nu încearcă măcar a fi

dreaptă – se strecoară

insinuează – bârfeşte – se

dă cu lumea...

 

dar cerul – cerul

nici nu se dă cu lumea – nici nu face

„habt acht” sau „smirna”... – ci se

întinde voluptuos – liber a fi

languros – cu Domnul

lui

 

îmi voi muta aşternutul

cu totul – la el – liber-albastrul – să

reînvăţ – astfel – a fi (din nou

şi pentru mai mult decât cercul unei

zile) - Om

 

...ce păcat că îmi va fi cam

urât – acolo – de atâta

pustiu de lumină – de fabulos

dor – după ce n-am avut pe pământ... : partea de

apoteoză cu limba

tăiată din suflet -  ca

smerire a vinii...

***

copacii – nesiguri pe ei şi pe

lume: oare să

înmugurească – să nu

înmugurească? – mai are – ceva

vreun rost...?

 

încă nu şi-au dat răspuns – la

nedumerire – iar noaptea

se lasă – mai repede ca

de obicei

 

„şi mâine-i o zi”... – dar

dacă – peste noapte – va

izbucni Marele

Incendiu – şi-i va prinde cu

Candela stinsă?

***

cântaţi – din toţi bojocii – păsări ale

cerului  - cât încă nu s-a interzis

cântatul

 

înmuguriţi cât mai

sofisticat – copaci ai pământului – cât încă

nu s-a interzis

înmuguritul

 

grăbeşte-te – apă – să

curgi -  până când nu ţi se vor pune – şi ţie

cătuşe – într-o cameră întunecată - de

gânduri spurcată - de ne-oameni

extratereştri... – cât încă mai respiri – cu

plâmânii tăi largi şi fluizi

orizontul – nesupus la

taxe – vize şi

vămi... – dincolo de

vremi

***

păsări – copaci  - şi tu

apă desprinsă din cer: faceţi-vă treaba – bine şi

din tot sufletul – nu vă uitaţi la

mine – cum oftez – neputincios

numărând stelele spre care aş fi

putut naviga – şi n-am

îndrăznit

 

...cocoaşă pleoştită-ntre

umeri – pânza corăbiei pe care

visam – zi de zi – s-o

ridic – şi-am tot amânat

vinovat

 

------------------------                             

Adrian BOTEZ

aprile 2009

 

 

 

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com