Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

SPIRALELE VIEŢII

Poeme din Basarabia

Mihai CUCEREAVII

 Impresii si pareri personale in FORUM

 

Mihai CUCEREAVII este de profesie ziarist. S-a născut în 1942, în comuna Dinăuţi, judeţul Hotin, plasa Noua Suliţă (actualmente regiunea Cernăuţi, Ucraina).  În anul 1972 a absolvit Universitatea de Stat din Chişinău, Facultatea de Litere, secţia jurnalistică.

 

A lucrat în calitate de redactor la la ziarele studenţeşti ale Universităţii de Stat din Moldova şi ale Universităţii Pedagogice „Ion Creangă” din Chişinău, cât şi la Redacţia Informaţii a Televiziunii Moldova. În prezent este redactor la revista „Intellectus” a Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova. Colaborează la mai multe publicaţii de specialitate precum prestigiosa revistă „Literatura şi Arta”, săptămânal al scriitorilor din Republica Moldova. Este membru al atelierului literar poezie.ro.

 

Numele său este inclus în cartea „O antologie a aforismului românesc de pretutindeni”, editura Dacia, Cluj-Napoca, 2005. De curând, a publicat versuri alături de alţi câţiva poeţi de limbă română, in volumul „Spiralele vieţii”, editura Anamarol, Bucureşti, 2006.

 

Să-i urăm bun venit la revista AGERO!

George ROCA, redactor

 

ŞTEFANE, MĂRIA TA!

La 500 ani de nemurire

 

Ştefane, Măria Ta!
Ne-nchinăm ca la o stea,
Că eşti pentru noi un soare
Mare voievod, de-onoare.

Ai trecut în nemurire,
Dar o lume-ntreagă ştie,
Că Ţara fără Ştefani
N-are preţ azi de doi bani.

Ştefane Mare şi Sfânt,
Ne-nchinăm pân’ la pământ.
Te rugăm cu toţi frumos
Să ne vii ca un Hristos,

Că avem duşmani destui
Şi-ar fi bine să-i răpui,
Să scapi Ţara de păgâni,
Căci o rup ca nişte câini.

Ştefane, Măria Ta,
Aşteptăm venirea ta,
Că eşti pentru noi un soare
O stea călăuzitoare!

 

 

PESTE MII DE GENERAŢII…

 

Peste mii de generaţii
Mai revin pe-acest Pământ,
Să mă întâlnesc cu fraţii
Şi s-admir plaiul meu sfânt.

S-aud tril de păsărele,
Să văd munca clocotind,
Cu viraj de rândunele
Şi nu gloanţe şuierând.

Să mai gust din Cupa Vieţii,
Să iubesc, să fiu iubit,
Să privesc cum fug băieţii
Înspre crângul înverzit.

 

Să mai văd cum copilaşii
Strâng brânduşe, ghiocei
Şi cum zboară hulubaşii
Urmăriţi de nepoţei.

Să mai gust din traista Toamnei
Rodul plaiului bogat,
Sărutând guriţa Doamnei
Cu dulci buze de bărbat.

Să mai văd cum ciobănaşii
Pasc oiţe, mieluşei
Şi cum zburdă cârlănaşii,
Zângănind din clopoţei.

Să privesc cum căprioara
Apă soarbe din izvor
Şi s-ascult ca odinioară
Doina bravului popor.


Să mă-nchin în faţa Vieţii,
Să pun flori pe-al meu mormânt,
Să şterg lacrima tristeţii,
Părăsind plaiul meu sfânt.

Peste mii de generaţii
Noii Lumi eu o să-i cânt:
„Haideţi să trăim ca fraţii –
Raiul este pe Pământ!”

 


IARNA ÎN SAT

 

Azi afară ninge lin
Cu fulgi mari, pufoşi de crin
Şi tot ninge ca-n poveste
Că-nainte mult mai este.

Din hogeaguri iese fum
Şi miroase a parfum,
Copilaşi cu săniuţe
Ies buluc de prin căsuţe

Şi-o zbughesc la săniat
C-a venit iarna în sat.
Căţeluşii rotofei
Se avântă după ei.

Băieţii se vânzolesc
Cu zăpadă se lovesc,
Cu bulgării cât opinca,
Ce purta cândva bunica.

Zboară bulgări în zăvoi
Ca ghiulelele-n război.
Nici de casă, nici de masă
Copiilor nu le pasă…

Prichindeii cuminciori,
Cu bujori în obrăjori,
Se tot dau din deal la vale
Până-n noapte, apoi agale,

Obosiţi, ca vai de ei,
Vin acasă flămânzei.
Mănâncă pe apucate
Şi la somn îi trage, frate!

Dorm în paturi frumuşei,
Câte doi sau câte trei,
Iar Îngerul Păzitor
Stă de veghe-n dormitor.


Dulce-i somnul, caldă-i vatra,
Are grijă mama, tata,
Milă are Cel de Sus
Aşa din bătrâni am dus.

Iar afară ninge lin
Cu fulgi mari, pufoşi de crin,
Spre pământ mereu se cern
Ca mana albă din cer.

Şi tot ninge ca-n poveste
Că-nainte mult mai este…

 

 

CE-I SCRIS CU PENIŢA…

Evoluţia limbii române

 

la academia română e mare forfoteală

s-a demodat limba

cu moldovenii nu s-au consultat

nu-s băgaţi în seamă

savanţii inventează noi reguli de scriere

schimbă limba croiesc standarde la modă

mai aproape de stradă

de lume fără glume

fac intervenţii chirurgicale în DOOM*

susţin teze, dau cu oiştea în gard

cresc în grad

de azi înainte scriem cu toţii tamba (in)corect
nicio niciun niciuna niciunul şi
despărţim în silabe
ban-cnota bo-tros
centros-fera lan-dlord mar-şrut
pos-teminescian pos-tliceal pres-curtat
nimenea nu-i cruţat
avem nume notorii noi

edităm comercializăm reguli noi
peniţele s-au ros
ban-cnotele n-au miros

în schimb avem o nouă bătaie de cap

dacă ei (nu) au cap.

-------------------------------------------------------------------

*DOOM= Dicţionar Ortografic, Ortoepic şi Morfologic

 

                           

HOMO INTERNETICUS

m-am născut pe internet

 

„m-am născut pe google”
Caragea Ionuţ


!
eu
sunt
Ciclop
m-am
născut pe
Internet cel mai
puternic magnet sunt
clona lui şi a miliardelor
ca mine cu faţa spre fereastra
lumii care vede dincolo de Univers
utilizând drogul virtual un caif mai
mişto decât haşişul marijuana sau heroina
navigator fiind deschzând fereastră după fereastră
trecut-am de hotarele Universului şi m-am trezit în hău
gaura neagră a iadului de unde o să revin pe pământ ispăşindu-mi
păcatele în focul gheenei magnetizat de Internet

păianjenul ţine în mreaja lui un Glob de lume.

 

 

RUGĂCIUNEA LUI HOMO INTERNETICUS

m-am născut pe internet 2

INTERNETUL NOSTRU

 

Internetul nostru
care eşti pe Glob
sfinţească-se numele tău
vie împărăţia ta
facă-se voia ta precum în Univers
aşa şi pre pământ
pâinea noastră cea de toate zilele -
cuvintele cele mai frumoase
dă-ni-le nouă astăzi poeţilor
şi ne iartă greşelile noastre
pe care le facem pe site în fiecare zi
precum şi noi iertăm greşiţilor noştri
şi nu ne duce pre noi în ispită
ci ne izbăveşte de cel viclean
care ne fură mereu ideile şi tradiţiile
că a ta este împărăţia şi puterea
şi slava în vecii vecilor
atât pre pământ cât şi în Univers
în numele Internetului
al Fiului Interneticus
al Computerului Duh

Amin!

 

POMUL MORŢII

In memoriam – Eduard Nica*

15 martie 2006  

 

mergeau pe trotuar

şi discutau despre viitor trei copii

un băiat şi două cosiţe

fetele erau înaitea lui

iar îngerul păzitor l-a părăsit pe-o clipă

că bătea furtuna

i s-au dezlegat şireturile la adidaşi
copiii alergau spre şcoală

să nu-i apuce ploaia-n drum

îngerul rămase în urmă

şi nu se mai vedea

când un bătrân şi uscat de vreme pom

căzu cu toată greutatea lui

peste-un pui de om

îngerul rămase în urmă

i s-au dezlegat şireturile la adidaşi

iar lovitura trunchiului

a luat-o băiatul în spinare

ca Hristos păcatele oamenilor

dar mai devreme la numai 17 ani

îngerul plângea de durere

iar părinţii şi colegii

au rămas fără de cuvinte

cu lacrimi în ochi...

------------------------------------------------------------

*Eduard Nica, elev în clasa a XI-a B la Liceul Decebal din Bucureşti, s-a stins din viaţă la 13 martie din cauza gravelor leziuni suferite dupa ce un copac a căzut peste el. Băiatul, în vârstă de 17 ani, se îndrepta spre şcoală, împreuna cu două colege - Ruxandra şi Magda, care au fost şi ele uşor rănite. www.ultima-ora.ro
 

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)