Pagina de front  | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana

Adela - Adriana Moscu

Impresii si pareri personale in FORUM

 

USA - New York

copyright Adela-Adriana Moscu,

 

 

Ce floare de copil

mi-a minunat destinul!
Un fruct al pasiunii
ivit la inceputul dupa-amiezei
in iarna sclipitoare.

Albul zapezii stralucea
si ne-nalta deopotriva.

Pe tine te purta spre noua viata,
pe mine pe poteca-mbelsugata
de duiosii materne.

Mireasma nou-nascutului
plutea-n portalul luminos
ce aducea cadoul berzei...

Ah, cate nopti te-am mirosit
eu, mama noua, insetata de
fetita mult dorita,

primita din steaua cristalina
a primei dragoste...

Tu ma cunosti doar intr-o limba,
eu te iubesc in doua,

Ma intelegi doar pe jumate,
eu te-nteleg in noua,

mai bine zis in orice limba,
in orice clipa te ador

pana dincolo de clipa-n care mor.
Te-am dezlegat de sanu-mi
plin de dragoste materna,
Te-ndemn sa pasesti
pe drumul tau

ce Universul ti-a promis,
sa-ti fauresti norocul,
sa-l gusti din plin curand.

Te-astept oricand
in casa asta veche,
ea va ramane a noastra-ntotdeauna.
In inima-mi ramai pe veci...

Ma rog in soapte si in canturi
intruna...

Te las sa pleci,
zambesc si plang,
saruturi las pe ochi-ti mari, catifelati,
pe mainile de fildes
ce-mi canta la vioara de cristal.
Gropitele-ti zambesc
atat de jucaus,
ai vrea sa pleci dar greu e sa ma lasi.
 

Azi ,maine te voi vedea
cu floarea ta,
bobocul tau v-a inflori
in lumea ce te-asteapta
dornica de tine...
Vei straluci ca un luceafar,
Ce mandra sunt de tine!
Imi cer iertare cand te las atat de greu...
De as putea vreodata sa redau
tot ce insemni pentru mine...

 
O! Doamne!
Nu mai pot dupa tine!

 

Dor de casa


Dor de casa ma cuprinde
În ajun de Anul Nou
Trimitând pe cai de unde
Prietenilor un cadou.

Un cadou ce-i o urare
Pentru pace si dreptate,
Pentru fericire mare,
Pentru a lor libertate.

Cu zâmbet si voie buna
Ma gândesc la tara mea,
Pe crestet port o cununa
Ce-i desprinsa adânc din ea.

O cununa de mândrie
Pentru sânge stramosesc
Si cu o dorinta vie
Ca pe toti sa îi cinstesc.

Sa închin acum paharul
În cinstea ce-am mostenit
De la tara cea batrâna
Si stramosii ce-au murit.

Dulcea vorba româneasca,
Si un lung bogat sirag,
Umor din viata sateasca
Ia ce o port cu drag...

Un sirag de datini multe,
Pe care le pretuiesc,
Zicatori si povesti scurte,
Eu pe toate le iubesc.

Muzica cea olteneasca,
Vorba moale din Banat,
Ciorba cea moldoveneasca,
Atâtea am de-nsirat...

Transilvania frumoasa,
Unde mama m-a nascut,
Varza ŕ la Cluj gustoasa
Si locuri unde-am crescut.

Am respect pentru cultura
Ce românii o avem
Si pentru împletitura
Fiintelor ce suntem.

Multumiri trimit acuma
Celor dusi si celor vii,
Bucurie-ntotdeauna
Si îmbelsugare în vii.

Soarele sa straluceasca
Pe plaiuri de neuitat,
Recolte sa încolteasca
Lanul fie-mbelsugat.

Fie hora cât de mare
Pe Câmpia Româneasca
Fie tara-n sarbatoare
Si mereu sa înfloreasca.

Pruncii ca sa creasca-n pace,
Oamenii sa fie buni,
Într-o zi ma voi întoarce
Sa le dau flori în cununi.

December, 1983, New York City, USA)

 

PODUL SPERANTEI

Doar EL mă va aduce înspre tine...
Doamne, unde e cheia lacătelor
ce mă supun în fiecare noapte,
în fiecare zi dorind afectiunea umană?

Dezleaga-mă de patosul carnal!
Se stie că dragostea vine de la Dumnezeu;
atunci de ce mi-o dai în farâmituri
si alea mult prea uscate,
si alea doar în vise... O, Doamne!

"Corpul este templul sulfetului"
se aud înteleptii spunând
cu povete pentru mine, cea verde,
cea naivă în căutarea fericirii totale...

Rugăcini, rugăciuni,
dar stomacul tot mâncare asteaptă,
iar însetarea tot apa o potoleste...
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Crema cremelor îsi duce
războiul ei intelectual,
războiul ei poetic,
războiul ei politic...
Manipularea cuvintelor sofisticate
delecteză des si se mai joacă si cu sentimente pure.
Mi se spune să aleg tabere, să nu fiu peste tot,
să mă pregătesc de dueluri poetice.

Ah, asta nu! Eu nu impung!
Eu sunt o pacifistă!
Mi se spune să învăt cum să mă vând pe piată.
Eu nu mă vând! Doar vă invit la petrecerea mea...
la poezia mea...

Nu fac parte din nici o armată,
sunt doar un dans ce vrea sa devină
Pasărea Măiastra—Pasărea Păcii
Nu voi lupta!

Eu voi picta, voi cânta, voi dansa!
Podurile sperantei mi-au fost arse de multi...
Din nou clădesc, din nou dansez
la baza lor si în curând voi dansa pe

PODUL INDESTRUCTIBIL!

Intentia mea nu e limitată
în a înălta cu o zestre a limbajului poetic elevat.
Trilul meu vrea sa aduca doar mesaje din lumină!
Nu voi rupe portile cu toporul!

Mireasma adevărului se va furisa
prin crăpături, pe sub usi,
oricât de baricadate ar fi,
prin găurile cheilor,
si pe sub porti de metal.


Puterea cuvântului tot îsi va găsi poteca
înspre cele mai întunecate colturi din inimi fragmentate,

hoinarilor - cei iubitori de flori,
politicienilor orbiti de iubirea puterii supreme,
fariseilor, ce se mai scapa si ei in delectarea poeziei-
-măcar o data în viata lor!

Prieteni dragi, fierbem în aceeasi oală
din acelasi Univers!

Treziti-vă la aroma ceaiurilor de ierburi tămăduitoare-
-unele chiar buruieni...
Cuvintele simple au o potecă mult mai scurtă, mai dreaptă
de la o litera la alta
si toti le înteleg.

Incontestabil iubirea aduce răspunsuri
mult mai clare, mult mai eficace
decat ironia si aroganta.


Războiul nu este o solutie!

Pacea e răspunsul!
În fiece zi creem o lume nouă
prin iertare, compasiune, iubire si dreptate!




Copyright, Adela-Adriana Moscu, 16 Martie, 2005, USA)



--------------------------------------------------------------------------------
 

 

  Biografie:Background

 

 

~Born in Cluj-Napoca, ROMANIA on November 9, 1958
~High School Educated in Europe (Romania)
~Relocated to USA in 1976
~B.A. in Psychology from Brooklyn College, New York City, USA (1983)
~M.S.W. in Clinical Social Work from New York University, USA (1987)
~Certified Hypnotherapist (1988 NYC)
~C.S.W., Certified Social Worker (1989)
~L.C.S.W., Licensed Certified Social Worker (1993)
~A.C.S.W., Accredited Certified Social Worker – National Association of ~Social Workers (1995)
~Former dance teacher and performer with Anahid Sofian Dance Company in New York City 1979-1983
~Practicing Reiki since 1996
~Registered and studied with the International Institute of Reflexology since 1997
~Completed the beginning and advanced Bio-Energy studies with Mietek Wirkus and Margaret Wirkus in Bethesda, MD, USA (2000) ~
~Written and published poetry in various anthology books and publications
~Participated and presented collections of my own paintings in both solo and group fine arts exhibitions
~Acquired cross-cultural experiences working with various ethnic groups, studying, working and traveling throughout different countries including Belgium, Canada, France, Germany, Holland, Hungary, India, Italy, Mexico, Morocco, Pakistan, Romania, Spain, Switzerland, USA
~Preocupari/interese:Traveling, singing, dancing, creating poetry and most of all advocating for Peace.

 

 

Dulce nebunie...
mi-ai spus ca ma doresti
dar
fugi de mine, hoinarul meu

esti mult prea ocupat
alergi dupa bani,
dupa succes sau
dupa altele mai tinere?

te las cu bine
dansez fara tine...
in cercuri de-amor

asta sunt eu... o dansatoare...
vrajesc printre voaluri de exuberanta
printre gene de copil,

cu solduri de femeie infierbantata
inca rosesc cu gandul la tine
alerg printre fulgi

printre razele de soare
zambind in fiecare zi
printre furtuni occidentale

te vad printre copacii goi
zapada se topeste sub talpile mele
trilul mi se-aude peste mari si tari

toti vad ce simt
nu ma ascund dupa lacrimi
si nici dupa umbra mea

obsedata de frumusete
de poezie, de muzica
dansez zi de zi...

ma transformi cu poezia ta
cu dorinta ta...soaptele-mi devin
strigate inspre cer

de veselie...cu tine in gand...
dansez...dansez...dulce obsesie
dulce nebunie...

 

DOR, DIN NOU DOR

DOAMNE, ce dor mi-e de
muntii Romaniei,
ceata ce ascunde
potecile ondulate,
plopii eminescieni,
mireasma florilor de soc,
dulceata de nuci, de trandafiri,
apusuri delicate la Delta Dunarii...

DOAMNE, nu mai ajung
sa-i imbratisez copacii,
sa-i beau izvoarele de speranta
sa-i sarut frunzele de smarald,
rugina si aur.

Ce dor mi-e de Cheile Bicazului,
Poiana din Brasov,
Somesul meu,
Clujul meu cel drag,
Marea Neagra,

cocosii ce ma trezeau
cu noaptea-n cap
la Ramnicelu in casa bunicilor
medievalul Sibiu, Medias,
Braila, Galati, Constanta,

Ah! dansul litoralului...
ghioceii la colt de strazi,
painea de cartofi
chiar de stateam doua ore in rand pentu ea,
branza de vaci
cum se mai faleau taranii de ea,
rosiile ce nu aveau gust de plastic,
napolitanele Danut,
costau trei lei
la vremea cand am plecat
in zborul meu spre libertate

si singuratate amara,
lasasem mult in urma
in tara cea batrana,
nu preveneam ca
de dorul ei ma voi topi...
inima asta batrana
sangerand pentru iubire...


Unde esti tata,
sa-mi citesti versurile?
Te-ascunzi prin rai,
sau unde-ai poposit?

ti-aduci aminte cum iti cantam la pian,
cum ti-am recitat
Luceafarul lui Eminescu
la sapte ani?
le stiam pe de rost de dragul tau,
ce mandru erai...

E prima data cand iti scriu un vers,
azi, o alta zi de post
trece prin lacrimi...
ce rugaciune imi va fi auzita?

Doamne, ce dor imi e de speranta,
de increderea ce o aveai in mine...
Doreai sa devin “cineva”
-Nu te intrista! sunt bine...
asa cum sunt acum
o pasare alba
cantand pentru pace...

Poate pe undeva
ma vezi, imi asculti trilul,
poate de undeva
imi trimiti un semn...

De-as sti ca sufletul ti-e impacat.
-Te-am iertat !!!
ca ai plecat de langa mine.
Eram doar un copil,
opt ani imi numaram pe degete
cand ai plecat in lumea oportunitatii...

De aici cant de dragul tau
Printre fulgii transapareti iti scriu
aceste randuri in lacrimi.
De dragul tau ma rog
in miezul noptii.

Afara-i frig, inca respir
dar nu prea mult.
curand te voi vedea,
cenusa se va contopi in balade,
de dragul Transilvaniei,
de dragul romantelor romanesti,
de dragul tau...

 9 Februarie , 2005, USA
 

Muzicianule...


Inimosule, azi ti-am ascultat glasul din nou
de ce nu-mi scrii si ma ignori?
ma lasi aici in intuneric...
si eu sunt singura si mi-e frig,

de ce nu mai dai un semn de viata?
cu ce ti-am gresit
de stai asa departe de mine?
de ce alegi tacerea?
de luni de zile nasc proaspete versuri
doar pentru chitara ta,
pentru ochii tai...

de ce vocea ta e stinsa pentru mine?
de ce nu-mi canti?
de ce nu-mi raspunzi?
ma-nec in lacrimi...
sa te mai astept, oare?

speranta se ascunde departe de mine...
cu muzica ta in suflet
inima-mi canta din nou,
ma-ntreb
de mine ai uitat chiar asa
dintr-o data?

oare vom canta vreodata impreuna?
nimeni nu-mi scrie,
telefonul tacut si el...
imi ninge-n par prea repede,
tu m-ai uitat se vede,

credeam ca vrei caldura,
pe aici aproape ca vin pompierii
cand muzica-ti ascult...


unde ti-e dorul de mine?
plapumile pleznesc de poeme fierbinti,
unde esti, muzicianule?
ti-ai luat urechea la plimbare
pe strada care nu ma asteapta?
ce pasari iti canta acum?
cine le calauzeste ?

eu, pasare alba, iti cant de iubire
de pace, de amor, de haiduci,
dar tu te-ai pierdut...
te ascunzi de saruturile poemelor mele
nici dansu-mi nu-l vrei,
poteca-mi te aspteapta
cu petale si ape de izvor
dar tu, orbul meu drag,
infricosat ramai
intre muntii sulfetului tau,
instrainat, singuratic, obosit?
cine esti acum, un suflet hoinar?
nu mai vrei nimic de la mine?
te-ai jucat cu mine un pic...oare?
ai ras de mine, poate?
ecoul trilului meu te va urma
dincolo de eternitate...

iti vei aminti atunci de mine?
copyright,adela-adriana moscu , Februarie 25, 2005, USA
 

      

 index revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

WEBMASTER : Conceptia paginilor, redactarea Revistei Agero :  ec.Valeriu-Lucian Hetco [ contact ]  [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.