indexrevista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

Simona Anomis

Germania

Poezii prezentate in cadrul cenaclului AGERO - 14.12.2003 in Stuttgart - Böblingen

 

Am uitat sa sadesc un copac


Imi pare rau ca am omis un lucru important,
dintr-un anumit punct de vedere!
Teoretic, ar trebui sa umplu si eu spatiu,
dintre doi pomi fructiferi,
pentru ca am copt destule fructe ale mintii
la lumina focului de tabara.
O zi , care trece, imi seamna cu un con de brad.
Sunt multe conuri , cazute pe langa vesnicia brazilor!
As face mereu pasi printre zile,
Sa ma conving ca am facut totul bine si daca,
dintr-un oarecare punct devedere,
n-as mai semna
cu un om, ci cu o cicatrice,
scrijelita de un îndragostit
in trunchi de copac ,
prin care s-a scurs seva unei sperante,
daca as deveni peste noapte mama,
mâine poeta
si in alta zi, un con de brad parasit,
o iluzie de iarna sau o iele nebuna,
dansând printre versuri,
tot am gresit undeva,
si n-am parcurs corect poteca metamorfozei,
zarita din partea translucida a creatiei,
directia post-mortem,
pentru ca am uitat sa sadesc un copac,
pentru a da satisfactie destinului,
pentru a ajunge la vorbele unui filozof batran,
ca si timpul,
ca si dorul de a scrie
poezie...



Oferta zilei
( Sonderangebot)


Am oferit 5 banuti unui nume, fara ochi buni,
fara fericire in geamantan, fara buzunare pline de suflet.
Era un Nimeni, îngreunat de atata nimic cu care si-a umplut capul,
ca abia il mai suporta pamantul!
Îl puteam auzi cum geme, la fiecare pas scartait pe zapada!
Mi-a cerut cinci banuti, cu obraznicie,
I-am vazut miscarea, umila si m-am prefacut ca
m-a înghitit noaptea, am închis repede ochii
si-am tacut,
sa nu-mi trezesc visul si sa-mi plânga de mila,
ca nu stiam ce sa fac,
atunci când am trecut pe langa el, travesrsând viata in plina iarna,
si in sens unic!
Am simtit cererea lui de nimic, ca pe o palma usoara a destinului
un fel de amenda a sinceritatii,
sau chiar o mila saraca a serii de Craciun.
Doar ne invata de mici sa iertam , sa iubim si sa
daruim .
De aceea am dat cinci banuti, ca asa am fost invatata,
sa-mi fie mila de cei fara adapost!
Dar uite ca din banii mei, Nimicul acelasi-a cumparat o casa
si m-a poftit inauntru!
Am intrat, sa-mi scutur hainele de zapada
si sa-mi incalzesc mainile inghetate la un foc de iluzii,
Am intrat si dupa o cana de vin m-am rusinat de atata fericire!
Parca as fi deschis palma, pentru întîa oara,cu liniile vietii în sus!
Eram chiar acasa la mine!


Descult printre nameti


Cu talpile mele desculte as cutreiera toata zarea,
indiferent de prognoza meteo, ba chiar m-as plimba
o clipa ,
plus trei sfert de secol, daca ma tine viata,
as cutreiera toata roua, sau toata dimineata de vara,
toamna m-as manji cu sângele vinovat al frunzelor,
iarna as spulbera zapada,
si-as incalzi ghioceii primavara,
Depinde numai de glasul, pe care îl aud,
uneori, când mi se întâmpla sa ma trezesc cu soarele
chiar in fata, asa între patru ochi,
Si-mi spune:
- Hai du-te si viseaza!
Dar eu stiu ca ma trimite la munca.
Visul se naste din sudoarea fruntii,
îmi oboseste o mare parte din acuarele,
atunci când din mine rasar flori,
singuratatea pandeste de dupa colt si
ma trezesc conjugând verbe,
la câteva timpuri prezente, sa ma conving
ca exist!
Asa traiesc eu, desculta si imuna la raceli,
la virusi lunateci si sentimente, totusi ...pe tine,
te iubesc,
nici mai mult, dar nici prea putin,
Atat cât sa poti face din mine un om mai putin,
descult printre nameti.

Simona Anomis

 

 indexrevista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

WEBMASTER : Conceptia sitului, redactarea Revistei Agero :  ec.Lucian Hetco [contact]  [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.