Pagina de front  | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana

Ion-Marius Tatomir

Impresii si pareri personale in FORUM

Versuri

 

 CONSTIINTA INTUNECATA


Otrava ucigatoare arde,
florile de chin zbuciumate,
cu plumb topit le presara,
in incantatia ce se naste;

ochiul se deschide spre hau,
ferindu-se de Lumina,
ca sa cunoasca Durerea,
sa cunoasca durerea necunoasterii,

fierbinteala deznadejdii galbena,
inecat in noroiul blestemelor,
nimic nu are suflet,fara miscarea din interior,
in nebuna bolborosire de cuvinte,
straniul pierde scinteia,
rupind funia sentimentului virstei,
copil al constiintei intunecate....


                DOAR A TA DULCE FIINTA...


Cadavrul meu e mingiiat de frunze inghetate,
culcate in zapada virgina intinata de-al meu corp,
Natura moarta isi intinde miinile crispate,
sa ma mingiie in durerea in care adorm;
Padurea Mama fermecata de o moarte dulce,cenusie,
la capatiiul meu indoliata isi pune cununa de vise sfarimate,
Luna invesmintata in a ei haina de matase neagra,brodata cu mii de stele,
isi uneste cintul straniu cu a lupilor salbatica haita;
Boceste noaptea cu ale ei fioroase fapturi plecarea mea,
neincetat tinguie ca si-a pierdut dragostea,
umbrele deasupra corpului meu neinsufletit danseaza,
impietrit in clipa de nimicire surda,
daruit de doamna cu coasa,prin al ei sarut de gheata,
Un curcubeu de viata spulberata,
o ultima lacrima de foc,post-mortem,imi brazdeaza fata rece,
doar chipul de ghiocel al iubitei mele,
poate sparge blestemul iernii,al sufletului pierdut in iad de ratacire,
Numai surisul ei ma poate reinvia si ridica in Lumina,
prin Iubire.
Doar a Ta dulce Fiinta!


               LACRIMI DE INGER


Pacatele murdare striga spre cer,
noroiul e atit de apasator,totul e atit de putred,
durerea in suvoaie potopeste pamintul,
plaga viciului a otravit lumea,
oamenii au uitat Legamintul....
Cei curati,putini si asupriti,
spre cer isi indreapta privirile,
acolo,un inger plinge,
lacrimile coboara si se schimba in Vise...
Un vis al Puritatii,un altul al Iubirii,
se naste,rind pe rind,
ciocanind la inima omenirii,
gaseste un Raspuns.
Da,ne vom schimba destinele,
toate deserturile in gradini infloritoare,
razboaiele le vom uita in Pacea ziditoare,
si nu vom lasa nicicind Dragostea sa piara,
dar sa ne patrunda a ei Lumina clara...
Lacrimi de inger,sa cada acum,
si vise sa nasca,mintuitoare,
soarta omenirii sa nu fie scrum,
dar mareata,stralucitoare!


                        MAMA


Din leaganul copilariei,pina in mormint,
strabat cimpii,sau strabat munti,
cunosc dureri sau bucurii,
ma insoteste acelasi gind,
acelasi gind,acelasi chip blind,
il vad plingind,il vad zimbind,
e al mamei si e sfint;
tot ce atinge in treacat e binecuvintat,
il vad stralucit si inflorit;
de Domnul este ascultat,
cine e astfel iubit.

Nu cunosc teama,sau saracie,
raul de Bine stiu sa-l desprind,
sa dispretuiesc desarta bogatie,
dragoste pentru cunoastere sa-mi aprind,
de la mama le am pe toate,
la ea mereu ma voi intoarce.

Mai e o Mama dulce,sfinta,
va fi mama copiilor mei,
in ea voi gasi fericirea mare,
pacea draga a familiei.
Mamei din ceruri,flori ii daruiesc,
toate i le dedic,si ii multumesc...


              MAREA


Talazurile marii puternic de faleze se izbesc,
albastra este marea,ca ochii iubitei mele,
zborul pescarusilor visator il privesc,
cum se pierde departe in zare,
pasionala-i marea furtunoasa,
prin violenta fara hotare,
prin calmul imperturbabil citeodata,
si secretele de nepatruns pe care le detine,
acest vast cimitir de epave....
Marea spumoasa,e o femeie capricioasa,
tainele ei nu le destainuie,
decit celui ce ramine cu ea,
sa guste din sarata nemurire,
atit de posesiva este marea,
asa e si in Iubire...


         MA INTORC MEREU...


Cind lacrimile tale,ca margaritare,
cazind,sfintesc pamintul,
cind suspinele tale,somnul de veci mi-l tulbura,
prin soapte vorbesc,iar vintul,
iti duce vorbele prin care te alin,
in tacerea noptii iti trimit un crin,
e sufletul meu,e promisiunea mea,
ti-am ramas fidel,primeste-mi dragostea...
Aminteste-ti aceea zi de aprilie,
copil eram,pierdut in bratele tale,
farmecul tau suav ma invaluia,
tu erai totul:pasiune,sarutare,
in dragostea ta ma adaposteam,
de o rece,cruda lume,
parca nimic nu s-a schimbat,
sau s-a schimbat?...o,spune!
Cind zimbetul tau se naste,
o raza de soare,patrunde in intunericul meu,
ma eliberez de lanturile mortii,
si printr-un ghiocel,sparg scutul zapezii,
printr-un Cint,ma intorc la Tine mereu....


            TINERETEA


In oaza tineretii cit sintem calatori,
sa ne bucuram de toate clipele frumoase,
sa facem din ele un buchet de flori,
in vaza amintirii sa fie mereu pastrate,
nicicind sa nu uitam imaginile virstei,
     Inocente si curate.


Placutul fior,al primei iubiri,
parfumul curat si sfint pe care-l emana,
nelinistea copilareasca,a primei marturisiri,
trecator prin al vietii namol,nu le uita,
tinara iti va ramine,desi poate vei imbatrini,
     Fidela-inima.


Curcubeul de vise s-a evaporat in realitatea sumbra,
vocea temerara a tineretii,la fel,tace,
o implori in genunchi,plingind sa mai ramina,
dar degeaba regreti si oftezi,
      Ea nu se mai intoarce.
 

Ion-Marius Tatomir

 

 index revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

WEBMASTER : Conceptia paginilor, redactarea Revistei Agero :  ec.Valeriu-Lucian Hetco [ contact ]  [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.