indexrevista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

Gheorghe Sarbu - Poezii

Ploiesti - Romania

  Stea cu barbă

fremătând penumbra
saltă-n scări copacii
tot atâtea pârtâi
câte frunze si iarbă

norii , luna , vântul
norii ,- răschitor
luna ,- lâna de aur
vântul ,- mâna ce


trebăluieste în
pântecul zării
si fata cu ochi de smarald
din Lipănesti Prahova care
umblă zăbăucă cu ochii
după o stea cu barbă


Crochiu

urli la Timp ca un câine flămând
îti sapi groapa cu propriile gânduri
dar lovitura de gratie moartea
cartitele se joacă cu focul

la orizont nici abisul unui călcâi
lumea în jurul cozii sale
de la Mecca spre Mecca , cârtitile
se autoinfiltrează perorând

o ce miracol si mersul pe jos
de la lacrima femeii mascul
împlinită de dragoste
la până când sensul nu mai are sex

stomacul rămânând pârghia intereselor
viata perpetuu derdelus


Foaie albă de idee

* Dumnezeu a murit * si însusi doarme
prin viată bresă singur te petreci
de talon cât vis atâta umbră
o infinitul finitului teci

miez cutreierat de pasii mintii
pe lângă tine nu , nu poti să treci
dus întors de aură catrintei
târziu cât de târziu am înteles

nici o sansă-n mlastina privintei
nebănuitele un span , un ghiers
nu de călcâi amontele-i în si
la brat compus cu simplul întru sex

în locu-i pot s-aduc oricare si scalen
de n-ar fi timpul ab ovo de alt gen
oricâti canaan eden ar ispăsi
olimpu-i azi si geea-i e multiplu

eterogene iglite de vârsi
tibia-i nyx hemera peroneu
câte noime trecute-n rug de-altar
mamă ăl rând tot mamă gan si eu

ars longa acest foc al lui tartar
si mai câte visuri nude
lui încă ci iapracul corolar
dincolo de umbră ce se-ascunde

Christ ne mai e Iisus sau Galileu
aici de ce si cum si de unde
pe terente-n locu-i pot s-asez sau zorro
si de ce nu tu snaga lui Edgar Poe

dus si întors oricum nu-i oriunde
partea de vid cu partea de jos
cum de defrisat acelorasi prunde
oglinda e oglindă si pe dos

prenumele numele antumele
asini topiti în candelă de mosc
vreascuri aurii fermentul brume
fantă osmozei caninii din volt

oricât cu intrinsecul de tume
de spuză chiar si ultimul morb
de viata-i o cuvă doar făras
colt de nu i te poti fi floarea

nilul în locu-i pot să-nalt ori porta-voce
de ne-ar da pace Estetica lui Croce
din miezul de ită joardelor nod
logos si nu altu-i sângele tău

bulzii aceia de cale de pod
de araci jumulit bătrânul hău
la orizont nici o barcă de-ntors
bermundelortu întâiul ilău

ci răsărit cum amurgul e strors
drumul din vise e singurul drum
muntelui fenix pasărea rock

cheia de boltă din arcul de uium
Insusidoarme si mort e Dumnezeu
amen osana hlamidei precum
în locu-i pot s-aduc oricare si scalen

de n-ar fi timpul ab ovo de alt gen

Rondel

de treci gârla dai de-un hoinar
cu norma lira în recurs
scuar sub scuar de frunze
scatrevolut de orb pe verticală

doar cocori cât vezi cu fruntea
de treci gârla dai de-un hoinar
uneori sub arc de friscă
uneori sub crep de rugi

cu norma lira în recurs
scrin c’vreo alte sapte nimfe
din nimic licuri de real
holomeripăscuti de himen

de treci gârla dai de-un hoinar

Sobarul

Lacrimi de sânge strâng gunoierii …
Tomberoanele groapa comună :
Ceru-n alb pe catafalcul serii …
Lacrimi de sânge strâng gunoierii …

Masa aceasta … aceasta …
- lirei mele Galileu -
de pe masa aceasta , aceasta ,
mă voi părăsi , parăsi si eu …

Portic

Cu un ciorchine de nuferi în brate …
Eos un snop de smochine ;
- ne preumblă Persefone…
Slalom troită ! Scrijelit …

Cupolă cu urdinis de sole ;
Păianjen soarele …
- un păianjen rănit …
Lacrimi de sânge strâng gunoierii …

Tomberoanele groapa comună :
Ceru-n alb pe catafalcul serii …
Lacrimi de sânge strâng gunoierii …
 

Anapodism

pe ultimul sau drum Dimitrie Stelaru
insotit nu a fost de nici un suflet
karma sa fie sau ce

Socrate a batut palma cu Hades
impins de oamenii timpului sau
de atunci orgoliile marunte au devenit sfredel

Rembrandt a strins de-a lungul vietii
un Imperiu de averi
a murit mai sarac decit Mesmer

Da Vinci s-a trecut in nefiinta
cu ochii inspre Mona Lisa
si gindul catre arborele cotit

eu sunt batrin si anapoda
s.a.m.d. de ce
 

Fiului meu Omul

- Sinele este o Fântână a cărei Cumpănă
este tot Sinele -.

( tot aşa şi viaţa… vezi tu
totul se reduce la a gândi sănătos
„ verba volant, scripta manent “; “ plin şi vid “
zării nu doar cu plugul i se umblă sub ie
tot aşa şi viaţa… vezi tu

sinonimă cu drumul cel căutător de frumos
credinţa în cum trebuie n-o găseşti pe tarabă
şi să te rămâi Om te mai rog oricât te-ar împinge de jos
tot aşa şi viaţa… vezi tu

noimei n-ai cum i te aşeza de-a latul
oricât i-ar fi imediatul de opac
capătul de zarişte nu se află în oricum chiar dacă
hălăduieşte mărimilor zilei să placă
precaritatea nu-i izvor şi nici ţarina codru
tot aşa şi viaţa… vezi tu )

Ars longa

o femeie
/ poezia /
mult prea frumoasă
cordon ombilical de melasă
casa ei este
lucrarea / 9 /
în bruma vieţii
minusculi logaritmi cu rouă
aştrii cu fulgarin
de cârciumăreasă
/ poezia / o femeie este
mult prea frumoasă
amurg dat
cu ziuă pe sâni
păgâni / inserţii /
şi apa freatică poeţii

Lebăda neagră

fluturi mari de argint ,- în iesle
şapte pisoi tărcaţi ciocnesc
şapte cupe cu rouă ,- sufletul
meu în verde alint ,- sală
de balet privită de jos zarea

Alba Iulia

Ţara cu nume atât de frumos,
Ca o oglindă de stele fântânita de jos.

De veacuri peste vremuri fântâna.
Îi spun fiului meu Zi de Mâine : vezi?
Chiar aici bunicii-ţi şi-au dat mâna –
De veacuri peste vremuri fântâna.

Visul şi dorul de ţară dovezi.
Chiar aici bunicii-ţi şi-au dat mâna –
O carte cu ape, cu munţi, cu aezi …
Visul şi dorul de ţară dovezi.

Plai natal şi matcă-ne fântâna …
Holdă şi plug, da! Şi râu de livezi,-
Chiar aici bunicii-ţi şi-au dat mâna …
Plai natal şi matcă-ne fântâna.

Alba Iulia este şi la noi în casă.
La Alba Iulia ne vin veşti de-acasă.

Ţara cu nume atât de frumos,
Ca o oglindă de stele fântânită de jos

Cocorii lui Ibycos

aici
de când nu mai vii
ninge

recitesc o mie şi una de nopţi
câte crime
pentr-o gură cu aer

Siluit un gol

Săbii cănii îmi desfoaie tălpile
din sărutul dăruit. Şi nici o
lacrimă să le răcorească. Doar din
depărtarea unui gând tolănit la umbra
eu-lui – celălalt eu –
diformă mogâldeaţă,-

privighetoare dorul pe tipsia inimii-mi
acest mânuitor de baghetă, scrinul –
oh! falangele mele de egumen …
Pledoarie de nopţi decapitate.

Când de-odată din rădvan de vise
pingelit
ideograma ta
mi te aruncă-n braţe,-

oh! componentele … Ce crezi: date?
Ba nu pot fi dereticate? …

Sonet

erai frumoasă eram o rană
virtual decorul m-arăta de trist
aduceam cu-n spic surprins în pielea goală

ploua aseară cu stele de cais
RA la orizont se rumenea în blană
în faţa ta-l interpretam pe Christ

mi se părea că poarta ta e plană
între mâini mi se zbătea un vis
un coş cu mure cerul cerul cerul

mi-ai zis aseară că-s nebun şi-ai râs
paşi cu noapte-amurgul în hârjoană
de colţul gurii tale-o stea am prins

mirată te-ai oprit ca o prigoană
eram frumos erai o rană

Bunăoară luna

râu de ic cortine
pentru vremea plug
intre runc şi sine
drumu-i tare lung

bunăoară luna
dintre şipci de nea
chiar cum este una
n-aduce cu ea

astfel şi poetul
vid până mai ieri
rânduie prezentul
ca pe-un cuib de cer

plug năit de viaţa
cum de câmp o za
bunăoară luna
dintre sâni de nea

 

 index revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

WEBMASTER : Conceptia sitului, redactarea Revistei Agero :  ec.Lucian Hetco [contact]  [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.