Pagina de front  | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana

 

Gânduri… vorbe…

Silvia Miller

Anul acesta a debutat cu volumul de versuri "Lacrima Meduzei", ed. Casa Scriitorilor

 

Impresii si pareri personale in FORUM

 

Gânduri… vorbe…

Gânduri…
Vorbe…
Dialog!
Roata vietii
Nu stă-n loc!

Se-nvârteste…
Se roteste…
Până când te ameteste.
Totul este în miscare,

Ceri si dai,
Miza e mare!
Gânduri vin
Si vorbe zboară
Înăuntru si-n afară,

Ca la moară!
Doar tăcerea
Te omoară
Inodoră, incoloră,
Asteaptă să iesi din horă,

Să te-atace,
Să te sece!
Să-ti steargă culorile
Ca să-ti ia puterile!

Însă roata se-nvârteste…
Timpul nu stă,
Se grabeste!

Te agăti si te ridică…
Mori de frică!?
Saltă sus, Hopa Mitică!
Lumea-i mică.

Frica-i mare
Dar ce-ti pasă!?
Cazi în plasă
Obosesti si vrei să

Taci.
Stii ce faci
Sau te complaci,
Lasi pe altul
Să vorbească,
Îi dai viata s-o trăiască

Să ti-o facă cenusie,
Lipsită de poezie,
De culoare si savoare?!
Frica-i mare

Dar leac are:
Fă miscare,
Strigă tare,
Dă-i culoare

Si…dispare!?
Gânduri…
Vorbe…
Dialog!
Roata vietii nu stă-n loc…
Ai noroc!


Aduceri aminte
(Brâncusi)



Si se făcea că…
Eram o bucată
De granit pe masa
Marelui Brancusi.

Stăteam sfioasă
Lângă mester
Asa cum, de multe ori,
Îti primeam mângîierile

Transformându-mă treptat din
Cumintenia pământului în
Poartă a sărutului,
Din graniul dur

În amestec de
Argilă si apă
Luând mii si
Zeci de mii de forme

Dintr-una singură,
Înăltându-mă spre
Infinitul dragostei noastre
Într-un zbor visat de

Pasăre măiastră
Prinsă în colivie si
Îmblânzită cu vorbe
Inspirate de…

Nu stiu care muză
Ce se vrea acum
Adormită
Si care, nu mai stie decât
Să învete mîinile tale
Cum să astearnă uitarea pe…
Masa tăcerii.



Aduceri aminte
(doina de jale)

Si se făcea că…
Trupul meu era
O doină de jale
Ce curgea duios

Printre pietrele
Unui drum de tară.
Praful anilor se asternea
Pe suflet iar inima

Ofta, ruginită de amintiri,
Ca usa vechii biserici părăsite
Pentru noul locas…

O babă uitată de vreme
Îmi aprindea candela
În care, uleiul se împutina
Cu ziua
Iar melcii, tăcuti si greoi
Îmi citeau, indiferenti,

Numele sters de roua
Diminetilor tale albastre…
Noaptea îmi învăluia,
Sinistră, lumina
Chircită si ea printre
Buruienile ce-mi sufocau
Florile.
 

Stins
(amintirii bunicului meu)

S-a mai întors o dată brazda,
La început de toamnă, de nou drum,
Si-ai fost menit să fii tu gazda
Focului stins, umbrei de fum…
La tine-n bătătură,
Seminte împrăstiate
Când soarele se culcă,
Par zâmbete trisate
Iar puii nu mai suie,
Pe umerii uimiti,
De zgomotul de cuie
Ce intră în brad cuminti…
La crâsmă, al tău prieten
Îsi soarbe tuica încet:
Acum, el te asteaptă
Tu, ai plecat discret…

 

Pedeapsă

Am deschis sufletul răului
Si drumurile
M-au lovit cu pietre
Zidindu-mi inima,
O mănăstire albă.
I-am zâmbit răului
Si copacii
M-au lovit cu crengile
Până mi-au făcut gura
O floare rosie,
De îndrăgostiti.
I-am întins mâna răului
Si secerile
Mi-au fărămitat-o
În mii de mîini
Pe care le-am dăruit ciungilor
Fericindu-i.
Am privit răul în faţă
Si lacrimi calde
Mi-au limpezit gândurile
Purificându-mă.

Betie

Si vine o vreme
Când beat vrei să mori,
Când te ia valul
Din noapte în zori
Si noptile-s triste
Dar calde de vrei
Să bei încă -o tuică
Cu miros de mujdei!
Fierbinte-i palinca
Si iute cătelul,
Grasă e slana,
Grasă budana…
Si vinul e rosu,
Sec, parfumat…
Ai vrea să fumezi
Dar tu te-ai lăsat.
Veni-va o vreme
Când n-ai să mai bei
Când rău îti va face
Divinul mujdei,
Când slana cea grasă
Iesi-va din casă,
Budana seca-va
Odată cu vinul
Si peste tot răsări-va pelinul
De mai, de florar;
Gingas grădinar
Cu arcul întins,
Cu plasă de prins,
Cu lacrimi de plâns
Si sete de râs…
Veni-va o vreme
Pentru toate aceste
O vezi la Tv,
Ne-o spune Oreste,
Că multe-au trecut
Si putine-au rămas
La ceas de priveghi,
La loc de popas…
E noapte târziu
Si-ai vrea să mai vezi
Un biet vizitiu
Ce-ti toarnă palinca
În paharul ciobit,
Cu zâmbetul strâmb
Si un pic obosit.
Tu, iarăsi esti beat
Satir răzvrătit,
Setos de iubit,
Flămând de trăit,
Sătul de murit…
Nu mai turna!
Sunt plin,
Nu golit!



Rugă

Acum, când ceasul
Despătirii bate,
Prieteni dragi,
Dusmanii mei stiuti,
Să-mi rostuiti
Tăcerile într-o carte
Si să-mi urati
Ani fericiti si multi
Iar dacă umbra mea
Va apărea în vis
Si-n marea bucurie
Căsca-va un abis,
Voi s-o primiti cu vorbe
Mult dulci si mult frumoase
Si să-i deschideti usa
Iesirilor din case…
Privirii mele, prea insistente poate,
Să-i rostuiti lumina
În negura din noapte;
Nu tresăriti cu spaimă
Când cucuveaua cheamă:
E al primăverii strigăt,
În preagrăbita toamnă...

Descânt

Dor de dragoste furată,
Dor de dragoste uitată,
Lacrimă de dor uscată,
Inimă nevindecată,
Inimă nealintată,
Inimă curată,
De lacrimi spălată,
De dor alinată,
De dor răsfătată,
De dragoste scăldată,
Inimă scăpată…

În loc de final


Între-un hohot de râs
Si un zâmbet răpus
Ne cuprinde stingheră
Fericirea himeră,
Ne zâmbeste soptit
Câte un vers aiurit,
Ne arată pe ceas
Câte vise-au rămas,
Ne invită grăbit
Câte-un sprint opintit
Să găsim căutările,
Să ne aflăm uitările,
Să visăm de-a râsu-plânsu,
Să trăim de-a plânsu-râsu…

Clepsidră

Să nu-mi opresti secunda,
Nisipului fugară,
Uitată să danseze
Pe geana-ti străvezie,
Să nu îmi sperii clipa
Oprită-n ceas de seară
Pe umbra visătoare
La ce-ar fi dat să-ti fie,
Să nu-mi înlături teama
Risipei de simtire
Pe frunzele asternute,
Alai înmiresmat,
Să-mi lasi în tihnă
Cerul ca fulgerul să stie
Lumina să întoarcă
La soarele culcat
……………………
Prin părul noptii, stele
Plecate la scăldat
Răsfiră peste soapte
Vesmânt înaripat.


Lacrima Meduzei

E nunta fecioarei
Cu serpi despletiti,
Un clopot boceste usor,
Nuntasii dansează
De groază-mpietriti
Că mirii uitat-au de dor…
E nunta fecioarei
Cu trupul solzos
Din tara oglinzilor sparte,
Ar vrea să mai plângă
Dar chipu-i hidos
De El si de viată o desparte,
E nunta fecioarei
Cu irisi furati
De ura zeitei păgâne,
O lacrimă asteaptă
Pe maci scuturati
Otelul menit s-o cunune…

Eu sunt ocnasul

Eu sunt ocnasul viselor rebele
Le port la glezne să-nflorească sarea
Iar din sământa gândurilor mele
Cresc anemone ce le udă marea
Eu sunt ocnasul tainicelor soapte
Ce-ti umplu perna seara, la culcare,
Pitesc în buzunare câte o noapte
Si evadez ascuns în Carul Mare
Eu sunt ocnasul faptelor mărunte
Crestate pe răboj de iertăciune
Înnod sperante pe a vietii punte,
Pun praf de stele pe-nsetate dune…

 

 

  Pagina de front  | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Webmaster (editor) : conceptia paginilor, redactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]    

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.