indexrevista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

Obiceiuri zilnice, intrate la apă

Simona Anomis, Gerrmania

Impresii si pareri personale in FORUM

××××

Parfumul de duzină
Evaporă fir de mătase,
Fină congruenţă, stoarsă
De plăcere
Ochii mei,
Se-ntâlnesc în oglindă
Cu privirea alteia,
Cea care am fost ieri
Intersecţie de duzină
Confruntarea
Eului.

××××

Simbioza culorilor de bază
În pieptul irespirabil al florii
Vaza trăvezie palpită a-ntregire
Spartă speranţa, stigheră amintire
Gura de leu deschisă
Către
Papucul doameni,
n-am uitat să dau apă,
buchetului de lumină.


××××

nu pot să mă desfăşor,
nici în nemurire,
zborul visat e interzis,
amorul, exagerat semn
de-ntrebare
Mă iubeşti?
Schimonosit în fereastra
Închisă,
Barieră între lumea mea
Şi a ta.


××××


pinochio n-a ştiut să mintă,
s-a prefăcut doar
că are inimă de lemn,
buzunarele doldora
de mărunţi zăngănind
rărunchii basmului
zguduit e cerul
Domnul amestecă-n poveste,
cutremurul unei porunci:
Să nu minţi!


××××


inundată de raze, locuinţa
primului venit,
bârlogul detronat de-ntuneric
robinetul stricat,
garnitura marilor principii
în coşul de gunoi,
ofilită încrederea,
inundată de speranţă
aşteptarea.


××××


triunghiul nu este isoscel
matematica
e magie curată,
se adoptă o forţă unilaterală,
trage la sorţi
care cu care,
ne fac să cădem prostiţi pe spate
de mirarea mirării
de perfecţiunea sferei,
de egalitatea unghiurilor,
minciună, magie,
farmece, aburi de beţie
nu sunt nebun, nici sânii mamei
nu sunt isosceli
pruncul unuia nu este congruent
cu-al altuia
banii mei nu-s şi ai vostri,
asimetria domneşte
omenirea.


××××

Stipulată prin lege
Moartea s-ar putea interzice
Într-o bună zi am putea face grevă,
Revoluţie chiar
Şi-ar fi nevoiţi cei de la putere
s-o anuleze.
Abrogată, hidoşenia ei
Şi-ar pierde puterea
Ne-am sfîşia de vii
Tot trăind.


××××


lerui ler lângă verandă
năfrămuţă, cântec sfânt
sărbătorilor ofrandă
paşi de iarnă pe pământ

colindat la poarta vieţii
de te năpădesc fiorii
până-n pragul dimineţii
m-au blagoslovit feciorii.


××××

pelinul înfloreşte la colţul străzii mele,
blajin şi dulce adie violetul
o boare nostalgie, îmi păcăleşte
simţul...
Ce tragedie!
Cortina cade, ropotul aplauzelor
Îi ameţeşte faldurile,
Cad din ceruri flori,
Gustul e luat prin surpridere
Vârtej înflorit
La cotitura vieţii mele,
Duce-amară...

xxxx

De-ar crede oamenii că-s cineva
m-aş arunca pe loc în mare,
fără cuvinte viaţa eu mi-aş da
fără vreun strop de întristare
m-aş presăra
cu sare


De mi s-ar duce vestea că-s deştept,
mi-aş pune pofta de viaţă-n cui
m-aş bate azi cu pumnii-n piept
aş proroci pământului
un înţelept
hai-hui


De rădăcini mi-ar creşte din durere
şi-ar crede lumea că-s un pom
aş înflori în iarnă de plăcere
de-ar crede cineva că-s om
nu o părere
nu un domn…


Simona Anomis

Duhul morii cu noroc

În timp ce mă ucideai
Aveai grijă să nu mă risipesc
In patru direcţii,
Să-mi păstrez integritatea
De femeie îndrăgostită.

Mă prezentai duhului blândeţii,
Stafia Anei, îmi arăta locul,
Unde cuţitul, alunecând i-a spintecat
Fărâma de viaţă.
Inima .

Moara gândurilor mele toca disperarea,
Crezându-se norocoasă
Sub talpa fricii.

Îmi adunai ultimele puteri,
Strecurându-mi deşarta speranţă de salvare
Sub ostenitul zbor,
Din şoapta lui Slavici.

Mă acopereai, cu umbra inimii tale
Să nu mă răcesc prea devreme,
Să nu mă crispez
În agonie.

Toate la timpul potrivit!
mi-ai şoptit
Nimeni nu se naşte iubit.
Renaşte iubind.




Alte duhuri

Poarta acestui poem scârţâie,
n-o să intre multe versuri
înauntru,
fără să deranjeze auzul fin
al duhului din lampă.

Scârţ,
Tresare o inimă,
Bate o leacă mai nebuneşte
Se umple de căldură

Scârţ,
Nici o mişcare,
teatral se ridică cortina
Sufletului
Preludiul idilei cea nouă,
neconsumată de bucătura
din pâinea cea de toate zilele,

Scârţ,
puterea de convingere,
geamătul poeziei,
cerşeşte încă un vers adăpost.
Unsul porţii îmi ia ceva timp,
Duhul aşteaptă perfectul,
Dincolo de îndeletnicirea mea,

Scârţ,
nu mai face
poarta
Sărutului
Dar nici nu se mai deschide.


Rătăciţi în translaţie

Călătorie în jurul pământului
De-a lungul sferei albastre,
De-a latul istoriei
Hai-hui pe meridiane
Limbile miilor de naţii
Fac lanţ,
Cerc de foc
În ţara soarelui răsare
Apusului tumult.

Metroul ne surzeşte,
Luminile ne orbesc,
Ne răpesc minţile,
Suntem singuri în furnicar.
Ne ia valul,
Ne îngroapă disperarea,
Ne lovesc coatele societăţii
Moderne.

Am inventat miliarde de sunete,
Milioane de cuvinte,
Mii de feluri,
prin care să ne facem
înţeleşi,
şi nu comunicăm.
Vorba magică
Prin repetiţie
A decedat
Plutim în derivă, în pierdere,
Pierduţi
în spaţiul intim
dintre noi
rătăciţi
în translaţie.

Conjunctiv

Chinul ar fi bun,
Zbaterea ar fi grozav de utilă,
Lacrima, cheia
Succesului.
Ar merita să fie!
Am fi monştri
Fără suferinţă
Am fi balauri,
Am fi statui
Fără iubire
Am fi vulcane inactive,
Prăpăstii,
Trunchiuri găunoase,
Văgăuni
Fără sentimente,
Fără zbatere, palpitaţie,
Vibraţie insolentă,
Trepidaţie incoerentă,
Freamăt,
Fără suflet, de fapt,
Umbre am fi,
Plăgi deschise în trupul
Destinului,
Răni sângerânde la picioarele
Soartei,
Nimicuri ostile am fi,
Fără pasiune,
Bătături în palma vremii,
Fără iubire,
poeţii ar fi
Cicatrici
pe-al timpului
Obraz.

 


Comentarii de la citiori

Thema: Aspect



Kommentar: Desi la prima vedere poemele Simonei Anomis par ermetice, ele respira, inducand cititorului avizat o stare de neliniste metafizica. Fiind un novice in ceea ce priveste evolutia literaturii, indraznesc totusi sa propun celor ce citesc aceste randuri o parere a unui om care, dupa ani si ani de munca, a reusit, iata, sa patrunda in universul fabulos al bibliotecilor (chiar online).
"Metroul ne surze?te,/Luminile ne orbesc,/Ne r?pesc min?ile,/Suntem singuri în furnicar./Ne ia valul,/Ne îngroap? disperarea,/Ne lovesc coatele societ??ii/Moderne." - iata un pasaj sugestiv din poezia acestei autoare. Desi prima data versurile te resping, vorbindu-ti despre ceea ce cunosti si traiesti zi de zi, la o privire atenta si insistenta ele te imbratiseaza si te corup, trimitandu-te in lumea magica a cuvintelor bine randuite.
Voi reveni pe masura ce voi gasi in revista Agero si alte poeme ale acestei minunate randuitoare da cuvinte.
E-Mail: calin27tiplea@yahoo.com

 

 index revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

WEBMASTER : Conceptia sitului, redactarea Revistei Agero :  ec.Lucian Hetco [contact]  [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.