indexrevista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

Simona Anomis - Germania

Fabule si satirä

Revedincarea Fabulei!

Foaie verde de pistatie
Am primit o reclamatie!
Cum de am putut sä spun:
Cä Ticä-i soarece român !
Ca românii nu sunt hoti !
Asta-i drept , dar nu chiar toti!
Se stie cä unii furä ,
Cä n-au ce bäga în gurä !
Altii bagä-n buzunare ,
Sä nu cada din picioare!
Dar sunt si români corecti
Stiu c-asa-i , români cei drepti!
Vreau sa spun , procentu-i mare
Pentru românasii care,
îsi väd de treabä si muncesc
Toata viata se spetesc.
Pentru ei eu schimb zicala
Cä de nu ma bate boala !
Eu am zis ca e român ,
Fiindcä se rima cu : "spun"
Stiti cum e sa mearga versul ,
Am zapäcit universul!
De spuneam cä e oltean,
Sau puiut de ardelean ,
Amarât de moldovean,
Sau chiar un bucovinean,
Nici asa nu era bine !
Facem tara de rusine!
De ziceam cä-i polonez
Rus sau ungur sau francez
Nu fäceam mare scofalä,
Iarä mä bägam în boalä!
Ticä-al nostru era hot
Asta-m vrut sa pun pe bät!
Si în tara noastra micä
Sunt la hoti , de ti-este fricä
Si-s cam toti oameni fäcuti
Cu dolari , vile pe munti,
Cu masini de-antrenament
Si cu functii -n în parlament !
Aste e pärerea mea!
Cä dacä n-ar fi asa,
Am duce-o cu toti mai bine ,
Tu si el dar si cu mine
Si n-am mai pleca departe ,
Acolo-n sträinätate
Sä trudim noi pe valutä,
Sä avem doruri o sutä
De pärinti , dar si de tarä
Doruri de la inimioarä.
Altii au spus ca nu-s normalä
Cum de las sä fiarba-n oalä
Un drägut de soricel !
Mai bine spuneam :purcel !
Sä vä dau si-aici dreptate ?
Dar si porcu-i vietate!
Si-am ales un soarece
Cä rima cu cioarece.
N-am ce face. E de vina
Ticä , c-a furat fäinä!
S-abägat si el în sac
Baba nu s-o fi uitat
Mosul o fi bäut rachiu
De dragu cä are-un fiu!
Si mi-e milä de bätrâni ,
dar asa-i pe la români
Viata-i crudä , mäi vecine
Si cu tine si cu mine.
Happy- endu-i englezesc
Nu-i de-al nostru românesc,
Si de-s crudä , vi se pare
Nu vä amintiti oare?
De o caprä cu ieduti ,
Mititei , tare dräguti
Lupu doi i-o si mâncat
Cä de mamä n-o ascultat
Si nimeni n-o reclamat!
De aceea eu vä spun
Salutare si drum bun
Sä n-auzim printre noi
De necazuri si räzboi
Sa râdem de-o poantä bunä
Câteodatä , împreunä
Salutare, numai bine
Si mai auziti de mine!


 

 

Fabula


(prelucrare dupa o poezie stiutä din copilarie)
de Simona Anomis - Germania

A fost odata , un mos si-o babä ,
Mosul gras si baba slabä ,
chiar de-ar vrea unii ca el ,
sa fie cel subtirel ,
si bäbuta , cea grozavä ,
sä  fie grasä , nu slabä ,
Dar asa spune povestea ,
celor doi li s-a dus vestea ,
ca n-aveau daca socoti ,
nici copii si nici nepoti!
Erau doar ei singurei ,
ca doi pui de porumbei
Si si-ar fi dorit urmasi ,
o droaie de copilasi  ,
si-alta droaie de nepoti  ,
mici si mari , slabi , grasi , frumosi ,
S-au rugat la Domnul mare  ,
sa le deie ascultare ,
si mäcar o vietate ,
micä , färä-nsemnätate,
sa fie copilul lor ,
cä se prapadesc de dor.
Si-ntr-o zi , în cioarece ,
Mosu a prins un soarece.
Si din sperietura mare
era gata sä-l omoare ,
când i-a fulgerat prin minte ,
ce-a rugat pe sfânt parinte ,
si cä asta-i semnul mare ,
Pentru lunga asteptare.
Si-a strigat cât a putut:
- Baba  , hai cä-s om facut!
Adu repede rachiu!
Sa mä-mbät , ca am un fiu!...
Baba  , foarte încântatä ,
Cä e mamä ...si el, tatä ,
S-a gräbit sa îl boteze
si sä îl încrestineze!
Sä nu-l roadä vreo pisicä
I-au pus numele de , Ticä!
Ticä - n sus si Ticä-n jos ,
Era un bäiat frumos ,
numai joacä , ziua -ntreagä ,
fericind un mos si-o babä!
Însä , stiti voi dragii mei ,
Ticä avea un obicei:
Pe-ntuneric , pe luminä ,
Zdup!...în sacul cu fäinä.
Nu , cä n-avea de mâncat  ,
Dar mai bun e  de furat!
Chiar daca primea de toate
Bucate peste bucate ,
Ticä avea un mic päcat:
Nu se lasa de furat!
Si-ntr-o searä , pentru cinä,
Baba , ia  din sac fäinä ,
Ca sä faca mämäligä!
Mosul , iese-n prag si strigä:
Ticä , Ticä! Cina-i gata!
Haide sä cinam cu tata!...
Lasä joaca , mäi bäiete
Sä cinam pe îndelete!
...si tot strigä , si tot strigä...
Ticä-i fiert în ...mämäliga!


Vreti morala sä v-o spun?
Ticä - i soarece român ,
Crescut din copilarie ,
în socialista Românie ,
Cu faina pe cartelä,
Si mai rar câte-o franzelä!
Si mai e o chestie , frate ,
Ticä nici nu stie carte ,
n-a citit vreo cärtulie ,
nu-auzit de democratie ,
nu stie legile noi ,
n-a sortat vreodat , gunoi ...
a fost doar un soricel,
amârât , ca vai de el,
si de nu-l gasea-un täran
se facea politician.
Hot si smecher si hai -hui ,
Dar era la locul lui!
Si putea sa tragä-n piept ,
Toatä ziua-n parlament ,
Fär sa se trezeasca fiert!....

Legenda sasului päcälit

(plagiat adaptat vremurilor noastre)


Pe drumul de costisä, din Stuttgart la Sibiu
Venea un om de-afaceri, purtând pe cap chipiu,
N-avea nici cal, cärutä, mergea pe jos hai-hui
Plângându-si a sa soartä, zicea în gândul lui:
"Mai lung îmi pare drumul, acum, la-ntors acasä,
As vrea sä zbor, dar contul din bancä nu mä lasä,
Cä-i gol si chiar pe minus, färä sä fiu de vinä
Am si carnet, dar n-am bani, nici batär de-o masinä!"
Este -mbräcat în zdrente, de bunä calitate,
Camasa-ruptä-n coate si pantalonii-n spate,
Pantoful stâng e putred, cel drept de câine ros,
Dar pe jacheta ruptä mai scrie Hugo Boss!
Ce-o fi pätit särmanul? Se-ntreabä trecätorii,
De-l vezi umblând pe stradä, te trec pe rând fiorii !
Un om în floarea vârstei, pe fatä tot ridat,
" L-au jefuit tiganii ? La bursä-i ruinat ?"
Asa se-ntreabä lumea , privind în urma lui,
Simtind intens regretul si-un gust mai amärui.
De cersetori e plinä si strada si piata,
Si ne-aminteste zilnic , cât e de grea viata
Din goana dupa-avere si fapte de eroism
Rämân räniti în urmä, ca în capitalism.
Relatiile se stricä, încrederea dispare,
Iubirea se-ofileste si prietenia moare!
E banul ochiul naibii, bani multi, bätu-i-ar vina
Te face sä-ti vinzi mamä si sä-ti trädezi vecina!
De-aceea mi-a fost milä, de omul aiurit
Ce îmi iesise-n cale , în drumul präfuit
Si mi-a fäcut cu mâna , adicä autostopul,
Si l-am läsat sä-mi intre-n masinä, säräntocul!
"Mäi tinere, bätrâne,ce-i fi mäi, arätare!
Spune-mi ce e cu tine? E grav? Unde te doare?"
" Femeie, dä-mi tu pace, nu pot sä-ti povestesc,
Cä doar nu esti tu popä,ca sä mä spovedesc!"
"Nu sunt popä, ai dreptate, dar femeia ce-o privesti,
Este-un suflet bun , cu care poti sä povestesti!
Nu sunt preot, dar am milä si luat-am a ta seamä!
Spune-mi tot ce ai pe suflet, cum ai spune la o mamä!"
Stä omul si chibzuieste, apoi spune dintr-odatä:
" De-ti spun, nu râzi de mine, cä sunt räu bätut de soartä!"
Eu promit solemn si tare sä nu râd si zäu, n-am râs!
Si mi-a povestit särmanul, oful inimii l-o zâs:
" Plecat-am ca natângul, în nouazeci din România,
Si s-o fi-mpärtit norocul, färä sä primesc felia!
Am fost chiar plecat prin State, dar pentru cä sunt un sas,
Mi-am fäcut un rost în lume si-n Germania am rämas!
De muncit,muncit-am bine,de cu zori pân`s-a-nserat,
Am fäcut la invitatii! Zäu, pe multi am ajutat!
Chiar si bani cu împrumutul la särmani prieteni am dat,
Multi au si uitat de mine,´p-altii eu i-am tot iertat,
Afaceri bune fäcut-am cu-ai mei sasi si cu români,
Si în piept m-au tras bäietii, s-au fäcut stapâni hapsâni !
N-or fi numai ei de vina, ca flamânda-i toatä tara,
Nu mai e nimic romantic în legenda cu mioara!
Nevasta mea si averea s-au dus de parcä n-au fost,
Si acuma-s trist si singur, ca sä nu zic cä-s chiar prost!"
"Bäiete, tu nu esti singur", i-am spus eu, ca alinare,
"Ca tine sunt multi pe lume si sufletul räu mä doare,
Eu promit sa-ti scriu povestea , sä ajungä pânä-n Ro,
Si de nu, mäcar s-o punä , la revista AGERO !


 


 

 indexrevista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

WEBMASTER : Conceptia sitului, redactarea Revistei Agero :  ec.Lucian Hetco [contact]  [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.