Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

DARURI DE CRĂCIUN (II)

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ŞI COPILĂRIA

Ligia  DIMA

 

 

 

Încheind şirul sărbătorilor de peste an în decorul alb de poveste al iernii, sărbătorile de iarnă sunt cele mai accesibile, mai îndrăgite şi mai aşteptate de copii. Şi aceasta pentru că ele sunt în primul rând o confirmare a lumii de basm în care copilăria este la ea acasă prin prezenţa personajelor cu puteri supranaturale (Moş Nicolae şi Moş Crăciun), care ştiu tot, află tot şi îi răsplătesc pe cei buni şi cuminţi, prin prezenţa magiei din jurul lor şi a cadrului feeric în care se derulează evenimentele.

Perpetuate din generaţii în generaţii, aceste personaje sunt expresia nevoii de poveste a oamenilor care le-au împrumutat din existenţa reală ţesând în jurul lor un păienjeniş de legende specifice celor patru zări ale lumii, dar având o bază comună: puterea de a descoperi şi a îndeplini dorinţele noastre cele mai lăuntrice. Poate de aceea copiii deveniţi cu timpul oameni maturi, nu vor să renunţe la acest mit, păstrându-l ca pe o şansă de prelungire a copilăriei, sau de conservare şi de reîntoarcere permanentă la această perioadă plină de farmec a vieţii, când crezi necondiţionat că Moş Crăciun are o tolbă fermecată cu care cutreieră într-o singură noapte, magică ce-i drept, întreaga lume, ducând tuturor darurile aşteptate.

Mai mult ca oricare altă sărbătoare tradiţională aceste sărbători constituie momentul întâlnirii copiilor cu datini şi obiceiuri strămoşeşti în care sunt antrenaţi ca actori şi spectatori deopotrivă. Ei sunt spectatorii pregătirilor specifice în vederea întâmpinării „cum se cuvine” a Crăciunului, a Anului Nou, cu tot ce înseamnă ritual, spectaculos, arhaic, tradiţional şi devin actori ai manifestărilor dedicate sărbătorilor de iarnă, cu tot ce înseamnă emoţii, bucurii, aşteptări, talent, candoare, copilărie. Toate acestea transformă zilele de iarnă în ceva cu totul deosebit, ce nu se va şterge niciodată din amintire. Acolo vor rămâne întipărite mirosurile din bucătăria mamei unde se preparau bunătăţi după gustul fiecăruia, imaginea ornamentelor ce împodobeau casa , a brazilor strălucitori sub care se desfăşurau întâlnirile cu Moş Crăciun, căldura şi tihna din jurul meselor îndestulate, colindele ce se răspândeau prin casă fie pe calea undelor, fie erau murmurate de cei mari, părinţi, fraţi, bunici, sau de colindătorii ce băteau pe la uşi. Într-un cuvânt, tot ceea ce le conferă caracterul special de mare sărbătoare provocând în sufletul copiilor trăiri puternice şi îmbogăţind astfel latura lor afectivă. Căci fiecare casă are rânduielile ei bine stabilite şi respectate an de an, ceea ce creează atmosfera de neuitat din casa părintească, plină de pace, lumină şi siguranţă pe care ai vrea mereu şi mereu să o retrăieşti.

Exploatate cu pricepere, ele devin o sursă inepuizabilă de informaţii privind credinţa noastră străbună, de familiarizare cu elemente de spiritualitate creştină, căci în momentul lor culminant, Sfânta Zi a Crăciunului precedată de Seara de Ajun, pentru toţi copiii Cerul coboară pe Pământ cu ceata lui de îngeri şi în fiecare casă pătrunde Lumina Naşterii Pruncului Sfânt, odată cu speranţa din sufletele oamenilor. Sunt momente care picură sfinţenie cu rezonanţe adânci, cu atât mai mult cu cât ele nu sunt impuse, vin de la sine. Cei mici sunt martorii strădaniei de curăţire a trupului şi sufletului din Postul Mare, de multe ori iau parte directă la ritualul spovedaniei şi al împărtăşitului, percep semnificaţia şi importanţa cu care este tratat acest mare eveniment al creştinătăţii, bucuria cu care este el întâmpinat, slava şi mărirea aduse Tatălui şi Fiului Său.

Iar cei doi moşnegi, Nicolae şi Crăciun, sunt alături de îngeraşul din prima rugăciune pe care o spune orice copil, contactul direct al acestora cu lumile cereşti de unde şi ei coboară, dar şi cu normele de etică şi comportament creştin. Ei îi învaţă ce este bunătatea, dărnicia, iertarea, ascultarea, fiind ei înşişi personificarea acestor calităţi, trecând cu vederea peste greşeli, împărţind peste tot daruri fără a aştepta ceva în schimb. Doar ascultare, cuminţenie, grijă şi ajutor pentru ceilalţi.

Iubit şi aşteptat de toţi copiii lumii pentru bunătatea şi generozitatea lui, Moş Crăciun, personajul central al sărbătorilor de iarnă se cuibăreşte în mintea celor mici şi rămâne ascuns în buzunărelele inimilor până la adânci bătrâneţe având grijă ca nimeni să nu-şi uite copilăria şi în fiecare iarnă să împrăştie lumină, bucurie şi credinţă în alte suflete de copii.

Ligia DIMA
Timişoara

 

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor şi redactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]