Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

Tablete

Mariana Gurza

 

Impresii si pareri personale in FORUM

 

MOTTO :
,,Am văzut că totul se reducea radical la politică.şi că, oricum am lua lucrurile, nici un popor nu poate fi vreodată decât ceea ce conducerea sa - îl va face să fie.”J.J.Rousseau-,,Confession”( cartea a IX-a )
 

O nedumerire

Tableta publicata - Uniunea Fundatia Augusta şi  Almanahul tuturor romanilor - APA VIE 2003

Directorul acestui almanah: Augusta Anca,  redactorul sef: Adrian Dinu Rachieru.

 

Sunt un om simplu, obişnuit, neangajat politic, dar optez pentru desăvârşirea democraţiei adevărate în România.

Cum aş putea să definesc perioada de tranziţie lungă şi rece, când pentru a ne atinge scopurile facem numai compromisuri ?

Oare în ce partid m-aş putea integra ca simplu cetăţean care luptă pentru supravieţuire şi pentru construcţia unei CITADELE ? Aş avea mai multe şanse pentru păstrarea locului de muncă ? Demnitatea mea va fi respectată?

Da, vom merge pe principiul competenţei şi a respectului uman, poate mi-ar spune cineva ! Cine sunt cei care se joacă cu viaţa noastră, a copiilor şi a bătrânilor?

Judecăm un om după vorbe, plini de ură, gata de a ne călca în picioare numai pentru a ne menţine aceeaşi poziţie socială. Să fie oare omul “un animal imperfect politic” parafrazând un filozof?

Ce mă sfătuiţi să fac?

Să-l privesc indiferentă pe soţul meu albit de vreme? Să-l mint sperând într-un adevăr iluzoriu ? Cine îmi garantează că voi putea supravieţui în stres ca să-mi pot creşte copiii decent? Putem vorbi de eficienţă dacă mediul este bolnav şi lipsurile sunt tot mai sufocante? Contează uneori modul în care eşti tratat şi cum eşti tratat. Am ajuns să nu mai fim noi, să ne ascundem în funcţie de conjunctură, după o mască.Toleranţi şi tăcuţi ne rugăm pentru o zi mai bună, pentru puterea de a supravieţui.

Suntem creştini, atunci să ne comportăm creştineşte.

Suntem români, atunci gândiţi şi simţiţi româneşte, domnilor, redaţi-ne demnitatea şi speranţa. Nu ne irosiţi valorile, ţara noastră rămâne unică, o adevărată ,, grădină a Maicii Domnului”.

Şi totuşi, în ce partid mă sfătuiţi să intru domnilor?

 

Nevoia de a sfida tăcerea şi uitarea

Articol aparut in Almanahul tuturor romanilor - APA VIE-2003

Directorul acestui almanah: Augusta Anca,  redactorul sef : Adrian Dinu Rachieru.

 

Mi-e dor de tata .Mi-e dor de dulcea Bucovină. Mi-e dor de bunicii pe care nu i-am cunoscut niciodată. Drumul pribegiei a părinţilor mei când ţara mi-a fost sfârtecată şi-a pus trist lacrima pe sufletul meu. Nu m-am simţit completă niciodată. Întotdeauna am simţit că-mi lipseşte ceva, că nu sunt decât o ,,venetică” în ţara mea. De ce? Oare părinţii mei nu au suferit destul? Toată copilăria mi-a fost umbrită de faptul că nu eram ,,una de-a lor”, de-al românilor, lângă care am copilărit. Am fost izolată şi încă am sentimentul că mentalitatea nu a dispărut. Îmi amintesc cum odată, copil fiind, la aniversarea zilei mele de naştere, mama mi-a pregătit o masă bogată, dar invitaţii nu au venit. Eram prea străină, prea săracă pentru a fi felicitată. Ştiu că am plâns ascunsă lângă nucul cel bătrân din curte, şi parcă mantia tristeţii am simţit-o mai acut…Mai târziu, când eu şi sora mea ne-am ridicat prin învăţătură, am simţit o oarecare schimbare în ceea ce priveşte respectul, dar invidia şi făţărnicia au persistat şi persistă.
Mi-e dor de tata, mi-e tare dor! Rizac Ioan, născut în Banila pe Siret, lângă Cernăuţi a reuşit să fugă din faţa tăvălugului rusesc, lăsându-şi în urmă părinţii şi un frate împuşcat. A fost un om extraordinar, muncitor, inteligent şi tot ce a făcut pentru mine şi sora mea a dat roade. Uneori de acolo din cer ne surâde mulţumit de realizările noastre, dar încă simte gustul amar al dezrădăcinării. A fost cumplit tot ce s-a întâmplat şi niciodată nu a dorit să ne povestească tragedia tinereţii dumnealui. Mi-e dor de tine tată, mi-e tare dor!

Mama mea Viorica, a rămas perla bucovineană a casei.

Născută în satul Cupca-Cernăuţi, la vârsta de 9 ani, orfană, a fost nevoită să fugă cu rudele în martie 1944. Ascunsi prin munţi, tracasaţi de organele de opresiune s-a pierdut în satul Căvăran, jud.Caraş-Severin şi, fiind o fată cuminte şi muncitoare, şi-a luat viaţa în piept reuşind să-şi întemeieze un cămin minunat. Pentru mine este mama cea mai frumoasă din lume. Este aceeaşi aşa cum o ştiu eu de când eram copil. Şi doamne, cât este de caldă şi bună! Nu a schimbat-o suferinţa, nu a schimbat-o umilinţa. A muncit, aşa cum îi stă bine românului pentru ca eu şi sora mea să nu avem parte de neajunsuri.

Imediat după revoluţie, am dorit să-mi cunosc rădăcinile, locurile natale ale părinţilor mei. Câmpurile de in înflorit ale mamei, toloaca, obiceiurile nealterate de crăciun, mireasma locului şi acum le mai păstrez în suflet. Casa copilăriei nu mai exista, ci doar umbre ale trecutului care încă mai lăcrimează după ce a fost odată. Mama mea nici nu ştia că mai avea o soră, care decedase nu de mult. M-am mândrit cu bunicul meu Calistrat Irimescu, azi considerat erou al românilor din zonă, mi-am regăsit verii, fraţii Teodorescu şi dintr-odată m-am simţit bogată.

Nu cred că poate să-şi imagineze cineva câtă durere a lăsat în urma împărţirea României. Cine îmi poate da înapoi copilăria măcinată de politică şi prejudecăţi?

Dezrădăcinarea este cumplită, şi pentru cei plecaţi şi pentru urmaşi. Povara înstrăinării a fost dusă din greu şi nu ştiu ce aş putea face acum pentru mama, pentru tata care nu mai este, decât să-i asigur că voi fi mereu în inima Bucovinei cu sufletul şi gândul. Cred în reîntregire, cred în unitatea neamului românesc, cred în demnitatea umană căci nu se poate altfel. Nu suntem singuri, doar ,,Dumnezeu este român”!

 

Mariana Gurza

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)